„Justiția trebuie să fie unitară” vs „Am fost excluși fără să fim audiați”: Reacții împărțite după decizia CC privind numirea procurorului-șef al UTAG
Decizia Curții Constituționale de a declara neconstituțională implicarea Adunării Populare a Găgăuziei (APG) în numirea procurorului-șef al autonomiei a generat reacții divergente. Hotărârea, salutată de experți, este privită cu reticență de liderii politici găgăuzi, care acuză excluderea lor din dezbateri și avertizează privind unele consecințe negative asupra autonomiei regiunii. În replică, juriștii afirmă că justiția nu poate fi supusă controlului politic local și trebuie să urmeze reguli uniforme pe întreg teritoriul țării.
„Justiția trebuie să fie unitară. Dacă anumite unități teritorial-administrative ar avea sisteme proprii, n-am mai fi în fața unui stat”, astfel este justificată decizia Curții Constituționale de către consilierul juridic în cadrul Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), Andrei Nasu. Expertul consideră că implicarea APG în numirea procurorului-șef al autonomiei era neconstituțională.
„Autonomia Găgăuziei se referă la domenii locale, ce țin de cultură, ce țin de politic și economic, această autonomie nu se răsfrânge și pe segmentul ce ține de justiție. Justiția este un domeniu separat și este un domeniu care se autoguvernează”, a explicat Nasu. Acesta a amintit că și în 1999 Curtea Constituțională a respins un mecanism similar legat de numirea judecătorilor din Găgăuzia.
Potrivit expertului, odată cu reforma recentă a Procuraturii, concursurile pentru funcțiile de conducere vor fi organizate uniform, inclusiv pentru Procuratura UTA Găgăuzia, de către Consiliul Superior al Procurorilor (CSP).
Pe de altă parte, reprezentanții Adunării Populare susțin că „decizia a fost o surpriză nu doar prin conținut, ci și prin faptul că a fost luată fără ca noi sau bașcana să fim înștiințați”. „Am fost excluși din proces fără să ni se ceară opinia, fără să fim audiați, iar cererea noastră de a participa ca parte interesată nu a fost acceptată”, a declarat vicepreședintele APG, Gheorghe Leiciu.
El mai afirmă că prevederile declarate neconstituționale fuseseră anterior agreate de comunitatea internațională, inclusiv de Comisia de la Veneția și OSCE. În opinia sa, „eliminarea lor slăbește autonomia și este parte a unui joc politic menit să creeze imaginea unui inamic”.
„Aceste norme, care au permis echilibrul în regiune, nu ar trebui eliminate prin decizie judecătorească. Ele făceau parte dintr-un compromis acceptat la nivel internațional”, a mai declarat Leiciu.
„Problema putea fi soluționată prin consultare, nu în instanță”, consideră și Alexandr Tarnavschi, vicepreședinte al Adunării și oponent al actualei conduceri a autonomiei. Tot el avertizează că, odată cu pierderea unor atribuții-cheie, „statutul special al Găgăuziei riscă să fie golit de conținut”.
În contextul deciziei CC, Adunarea Populară a Găgăuziei a anunțat că se va întruni marți, 15 aprilie, în ședință extraordinară.
Amintim că, astăzi, 14 aprilie, Judecătorii Curții Constituționale (CC) au declarat neconstituțională prevederea legală care permitea Adunării Populare a Găgăuziei să propună un candidat pentru funcția de procuror-șef al autonomiei. Decizia vine în urma sesizării depuse de procurorul general, Ion Munteanu, la sfârșitul lunii ianuarie. Acesta a susținut că prerogativa forului legislativ local intră în contradicție cu Constituția Republicii Moldova, care consfințește caracterul unitar și indivizibil al statului.
