Peste 6.000 de persoane, sancționate pentru corupere electorală. Poliția continuă documentarea cazurilor
Peste 6.000 de persoane au fost deja sancționate contravențional pentru implicare în schema de corupere electorală și influențare a alegerilor și referendumului din 2024. Potrivit șefului Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, acestea fac parte dintr-un grup de peste 140.000 de persoane vizate inițial în cadrul unor cauze penale.
Toate aceste persoane – 140 de mii – au fost disjunse din cauzele penale și trimise poliției pentru documentare și sancționare, a declarat șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu.
Poliția a întocmit deja aproximativ 6.000 de procese-verbale, iar doar 3% dintre acestea au fost contestate.
Șeful IGP a precizat că persoanele vizate se încadrează în trei categorii:
cei care colaborează cu poliția,
cei care recunosc vina și solicită să fie sancționați prin procedura simplificată,
cei care refuză colaborarea și care, în multe cazuri, au coordonat acțiunile la nivel local.
„Scopul nu este de a sancționa, ci de a curma fenomenul. Cine conlucrează cu organele de drept poate fi scutit de sancțiune”, a mai declarat Cernăuțeanu, menționând articolul 47/1, alineatul 3.
Șeful IGP a respins și criticile potrivit cărora poliția nu ar avea competență în acest dosar și a denunțat campaniile de dezinformarelansate de persoane afiliate grupării criminale Șor. „Unele declarații sunt manipulatoare și sunt făcute de persoane care urmează să fie documentate pentru răspândirea de informații false”, a spus el.
Cernăuțeanu a precizat că toate persoanele vizate au fost identificate în urma unor investigații complexe și a măsurilor speciale desfășurate în cauze penale, nu pe baza unor „declarații ale vecinilor”.
Amintim că ancheta a fost anunțată public în toamna anului 2024, când autoritățile au dezvăluit că peste 130.000 de persoane ar fi fost implicate într-o rețea bine organizată de corupere electorală, coordonată de persoane afiliate organizației criminale conduse de Ilan Șor. Coordonarea se realiza prin aplicația Telegram, iar plățile erau făcute prin conturi deschise la o bancă comercială din Moscova.
Reamintim că sancțiunile pentru coruperea electorală, introduse în Codul contravențional la mijlocul lunii august 2024, au fost aplicate pentru prima dată la alegerile prezidențiale și la referendumul republican privind aderarea la Uniunea Europeană. Potrivit autorităților, modificările legislative au vizat combaterea tentativelor de corupere a alegătorilor, inclusiv cele atribuite „grupului organizat Șor”, susținut de Kremlin, care ar fi pus la cale o amplă acțiune de influențare ilegală a rezultatelor scrutinelor din toamna anului trecut. Peste 130.000 de persoane sunt suspectate că și-ar fi vândut votul sau ar fi participat la coruperea alegătorilor.
În prezent, legea prevede amenzi între 25 000 și 37 500 de lei pentru persoanele care au acceptat sau au cerut bunuri, servicii ori avantaje necuvenite pentru a influența drepturile electorale la alegeri.
În decembrie 2024, deputații PAS au votat, în prima lectură, noi modificări la lege. Dacă proiectul va trece, persoanele care vor fi implicate în coruperea electorală, acționând în interesul unui grup criminal organizat sau al unei organizații criminale, vor risca amenzi de la 67.500 de mii de lei la 92.500 de lei sau închisoare de la patru la șapte ani. În cazul persoanelor juridice, amenda va ajunge până la 550 de mii de lei, cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la cinci ani sau cu lichidarea persoanei juridice.
Până în prezent, CNA a aplicat amenzi în valoare de peste 10 milioane de lei pentru cazuri de corupere electorală pasivă.
În același timp, la Curtea Constituțională au fost înregistrate peste 100 de sesizări care vizează verificarea constituționalității prevederilor legale aplicate pentru sancționarea alegătorilor acuzați că și-ar fi vândut votul la alegerile din 2024. Toate au fost respinse de Înalta Curte.
