Proiectul Buget +PLUS a generat critici din partea societății civile. Obiecțiile față de proiectul de lege
Deși prevede investiții necesare în sectoare cheie Programul guvernamental Bugetul +PLUS ar putea expune economia și nu doar unor potențiale riscuri, consideră mai multe ONG-uri, care critică mai ales modul în care a fost promovată inițiativa. Printre riscurile identificate de experți se numără adâncirea deficitului bugetar, limitarea autonomiei locale și clientelism politic. Guvernul respinge criticile și spune că proiectul Buget +PLUS are drept scop sporirea investițiilor în domeniile cheie și nu este un buget electoral.
Deși salută majorarea investițiilor în sectoarele cheie, inclusiv în economie și în sectorul energetic, organizațiile neguvernamentale critică modul în care a fost aprobat programul Bugetul +PLUS, invocând lipsa transparenței decizionale și omiterea consultărilor publice. Programul guvernamental în valoare totală de 8 miliarde de lei, va crește deficitul bugetar cu 4 miliarde de lei, estimează directorul executiv „Expert-Grup”, Adrian Lupușor.
Noi am văzut din start o serie de riscuri asociate cu programul Buget Plus, riscuri din perspectiva, în primul rând, a guvernanței, a celor principii de bază care sunt stabilite și în regulamentul Comisiei Europene, privind planul de creștere, dar și în acea rezoluție a Parlamentului European, riscuri din perspectiva utilizării acestor resurse pe criterii politice, în baza unor principii netransparente, fără consultări publice.
Proiectele de infrastructură prevăzute în Bugetul Plus vor fi finanțate preponderent din sprijinului financiar al Uniunii Europene destinat implementării Planului de creștere economică pentru Republica Moldova, a subliniat directoare programului „Politici economice” de la „Expert-Grup”, Marina Soloviova. Ea crede că fondurile europene, în special împrumuturile, trebuie orientate pe proiecte eficiente, cu impact pe termen lung și nicidecum pe unele populiste, care vor majora și mai mult datoria publică.
În linii mari, investițiilor trebuie să asigure tranziția către un nou model de creștere economică bazat pe sporirea competitivității și valori adăugate, cum ar fi dezvoltarea sectorului energetic, în nume a inflexiunilor de distribuție și stocare a energiei, surselor regenerabile de energie, eficiență energetică. De asemenea, guvernul trebuie să investească în cercetare și dezvoltare, recalificarea și perfecționarea forței de muncă, în modernizarea instituțiilor publice și alte proiecte care sunt capabile să genereze creștere economică. Pentru programele care urmează să fie finanțate din mijloacele mecanismului, trebuie să existe o analiză a impactului, în particular a impactului asupra creșterii economici.
Într-o notă de poziție separată, alte organizații non-guvernamentale și-au exprimat rezervele pe componenta curtea europeană a Bugetului Plus, care presupune modernizarea curților blocurilor de locuințe din municipiul Chișinău. Organizațiile semnatare cred că inițiativa a fost aprobată în grabă și ridică mai multe semne de întrebare, inclusiv cum vor fi selectate și evaluate proiectele de reabilitare a curților. Ele cer, între altele, anularea apelului de finanțare și reluare procesului după ample consultări publice.
Obiecțiile și propunerile concrete și constructive ale organizațiilor societății civile vor fi analizate, a dat asigurări purtătorul de cuvânt al guvernului, Daniel Vodă. El a respins însă unele critici subliniind că proiectul Buget +PLUS are drept scop sporirea investițiilor în domeniile cheie și nu este un buget electoral cum s-a vehiculat.
Noi vom apleca cu siguranță urechea, vom ține cont de sugestiile constructive care sunt formulate, dar insistăm să spunem clar că Buget Plus este un program dedicat care vine să sporească investițiile în domeniile cheie. Nu este un buget electoral așa cum sunt unele acuze publice, pentru că dacă pe fapte privim ultimii patru ani, în fiecare an noi am avut alegeri. Asta înseamnă că trebuie să renunțăm în totalitate, să investim în localități, în dezvoltarea satelor și orașelor țării, pentru că sunt alegeri. Este o abordare greșită.
Amintim că, Bugetul +PLUS pentru 2025 a fost votat în prima lectură de Parlament în data de 7 aprilie. Rectificarea bugetară presupune alocări record de 8 miliarde lei. Proiectul de lege a fost prezentat în plen de prim-ministrul Dorin Recean, care a precizat că banii vor fi folosiți și pentru programe de dezvoltare economică și investiții în infrastructură.
Precizăm că, modificările la bugetul de stat pentru acest an includ resursele financiare oferite de Uniunea Europeană în scopul susținerii populației și a mediului de afaceri afectați de creșterea tarifelor la resurse energetice, precum și avansul și prima tranșă de 300 de milioane de euro din pachetul de sprijin financiar din partea blocului comunitar pentru susținerea Planului de creștere economică pentru Republica Moldova în valoare de 1,9 miliarde de euro.
