Revista Presei // Europarlamentar: Prin aderarea Republicii Moldova, dar și a celorlalte state care vor îndeplini condițiile, UE se va întări ca putere geopolitică în fața noilor provocări de Securitate
Sute de milioane de dolari investiți de Moscova pentru campanii de dezinformare în Republica Moldova; de ce oamenii cad în capcana falsurilor și cum vede Bruxelles-ul scandalurile din justiția moldovenească – sunt doar câteva dintre principalele titluri ale presei, trecute în revistă.
Federația Rusă a investit deja 200 milioane de euro în campaniile de dezinformare operate de rețelele „Matrioșka” și „Pravda” în Republica Moldova, titrează newsmaker.md. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă spune că scopul acestor acțiuni este influențarea alegerilor parlamentare care vor avea loc în această toamnă. Vodă spune că aceste rețele folosesc site-uri clonă, pagini false, titluri șocante pentru a slăbi încrederea oamenilor în stat, în instituții, în ideea că putem merge înainte și reuși. Amintim că, publicația The Insider a scris recent că rețeaua rusă de dezinformare Matrioșka desfășoară pentru prima dată o campanie împotriva Republicii Moldova.
TV8 propune opinia jurnalistului Mihail Sirkeli care spune că, la moment, corupția electorală a atins cote maxime pe de o parte, din cauza lăcomiei oamenilor, iar pe de altă parte, încrederea că fapta lor va rămâne nepedepsită. El spune că mai vulnerabili în fața dezinformării sunt cetățenii din Autonomia Găgăuză, dar, totodată, Sirkeli este convins că nu trebuie să credem că oamenii nu înțeleg ce fac. Oamenii chiar cred în narativele Kremlinului, spune el. Cel mai recent dintre falsurile distribuite în ultima vreme în spațiul public se referă la o femeie de 82 de ani, care ar fi decedat după ce polițiștii i-au aplicat o amendă în valoare de 25 mii de lei. Poliția spune că informația este falsă, iar femeia care a lansat acuzația s-a ales cu proces-verbal.
O pace impusă ce legitimează anexarea Crimeei pune în pericol și securitatea Republicii Moldova, titrează Moldova 1 care a discutat cu expertul în spațiul Mării Negre, Mihai Isac. El a explicat că impunerea unei păci de către marile puteri ar reprezenta un precedent periculos pentru revizuirea frontierelor prin forță, cu impact regional, inclusiv asupra Republicii Moldova. Isac reamintește că „războiul nu a început în 2022, ci în 2014, prin anexarea ilegală a Crimeei”, și avertizează că acceptarea formală a acestei anexări ar genera un efect de domino la nivel global. La fel, el crede că armata ucraineană și poporul ucrainean „au pierdut mult prea multe pentru ca Kievul să accepte așa ușor aceste cedări teritoriale”.
„Scandalurile” din justiția moldoveană „se văd prost de la Bruxelles”, spune directoarea Institutului Național al Justiției de la Chișinău, Ramona Strugariu. Radio Europa Liberă a discutat cu fosta europarlamentară, care a menționat că „dezbaterea nesfârșită și toate scrisorile” afectează imaginea reformei justiției în ochii partenerilor europeni. Ea face referire în acest context și la o scrisoare făcută publică de fosta șefă a procuraturii anti-corupție, Veronica Dragalin, care a acuzat imixtiuni în justiție. Strugariu mai crede că aceste scandaluri ar fi instrumentate de oameni sau entități care nu-și doresc la fel de mult direcția europeană pentru țara noastră.
„R. Moldova va fi o prioritate în bugetul Uniunii Europene pentru următorii șapte ani”, spune președintele Delegației Parlamentului European pentru relațiile cu Republica Moldova, Siegfried Mureșan. Ziarul de Gardă popune declarația europarlamentarului român, care a spus că țara noastră, alături de Ucraina a fost inclusă în prioritățile bugetare ale Uniunii Europene pentru perioada 2028 – 2034 pentru a beneficia de sprijin financiar și politic adecvat în procesul de aderare la UE. Prin aderarea Republicii Moldova, a Ucrainei și a celorlalte state care vor îndeplini condițiile, Uniunea Europeană se va întări ca putere geopolitică în fața noilor provocări de securitate cu care ne confruntăm, a mai spus Mureșan.
Economia Republicii Moldova va înregistra în acest an o creștere de doar 0,6%, titrează mold-street.com. Este cea mai mică creștere între statele emergente din regiune, arată un raport al Fondului Monetar Internațional. Conform noilor prognoze ale FMI, după o creștere de 0,5% anul trecut, PIB-ul Republicii Moldova va înregistra un avans de 0,6% anul acesta, urmând să accelereze până la 2,5% în 2026 și să ajungă la nivelul de 5% promis de Guvern, abia în 2030. În ceea ce privește inflația, FMI prognozează că în acest an, Republica Moldova va înregistra o creștere medie a prețurilor de 8%.
Moldova 1 scrie că tot mai puțini fermieri își asigură afacerile din sectorul agrar. În prezent, deși statul contribuie cu până la 70% din valoarea primei de asigurare, doar 1% din suprafața agricolă este asigurată anual. Fermierii își motivează lipsa de interes prin insuficiența mijloacelor financiare, precum și prin procedurile birocratice existente în procesul de despăgubire. Ei spun că, în momentul în care ar trebui să primească despăgubiri, companiile de asigurare întârzie plățile sau invocă diverse motive pentru a nu achita sumele promise. O altă problemă majoră este accesul dificil la finanțare. În lipsa banilor în cont la momentul încheierii asigurării, fermierii trebuie să contracteze credite, iar băncile sunt din ce în ce mai prudente. Astfel, cei cu venituri instabile nu sunt considerați eligibili pentru creditare.
