Ce s-a întâmplat la Londra? Discuțiile privind pacea în Ucraina s-au încheiat fără rezultat; divergențe între oficiali europeni și americani
Discuțiile organizate miercuri la Londra pentru un posibil armistițiu în Ucraina s-au încheiat fără un rezultat concret. Întâlnirea, care urma să aducă la aceeași masă oficiali de rang înalt din SUA, Ucraina, Marea Britanie, Franța și Germania, a fost afectată de retrageri de ultim moment și de propuneri considerate inacceptabile de partea ucraineană.
Absențe din partea SUA
Inițial, summitul trebuia să reunească oficiali de rang înalt din Statele Unite, Ucraina, Regatul Unit, Franța și Germania. Printre participanții anunțați s-au aflat secretarul de stat american Marco Rubio și emisarul special Steve Witkoff, însă ambii s-au retras cu puțin timp înainte de începerea discuțiilor, invocând un „conflict de program”. În locul lor, administrația Trump a fost reprezentată de Keith Kellogg, emisarul oficial pentru Ucraina. Absența lui Rubio și Witkoff a redus din nivelul reuniunii, care s-a desfășurat în format de lucru, fără participarea miniștrilor de externe.
Ce s-a discutat?
Discuțiile s-au axat pe propunerea unei încetări a focului pe o perioadă de 30 de zile, susținută de europeni. Pe lângă aceasta, planul prezentat de echipa Trump a inclus și concesii majore cerute Ucrainei. Mai exact, recunoașterea anexării Crimeii de către Rusia (2014), acceptarea controlului rusesc asupra teritoriilor ocupate începând cu 2022, renunțarea la aspirațiile NATO și ridicarea sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei.
Aceste propuneri au fost respinse categoric de Ucraina. Chiar înaintea reuniunii, președintele Volodimir Zelenski a declarat că „nu este nimic de discutat” atâta timp cât planul presupune renunțarea la teritoriile ucrainene, ceea ce ar viola Constituția Ucrainei. „Este teritoriul poporului ucrainean și nu avem ce discuta pe această temă – este în afara Constituției”, a declarat liderul ucrainean.
Atmosferă tensionată și reacții
Reuniunea de la Londra a fost umbrită de divergențele dintre administrația Trump și aliații europeni, dar și de reacțiile dure din partea opoziției politice din Ucraina, care acuză conducerea țării că nu comunică transparent despre negocierile în curs.
„Ucrainenii ar trebui să afle despre procesul de negociere de la autoritățile proprii, nu din presă internațională sau de la negociatorii americani”, a declarat Iryna Gherașcenko, deputat din partidul European Solidarity.
Mai mult, unii oficiali europeni și americani și-au exprimat scepticismul față de planul Washingtonului, în special în legătură cu posibilitatea ridicării sancțiunilor impuse Rusiei și reluarea activității gazoductului Nord Stream 2, idee susținută de emisarul Steve Witkoff, dar negată oficial de Casa Albă.
UE respinge ideea recunoașterii anexării Crimeii și susține poziția lui Zelenski
Uniunea Europeană nu va sprijini recunoașterea Crimeii ca parte a Federației Ruse, în pofida unor propuneri vehiculate recent de administrația SUA, notează „Financial Times”, citând oficiali occidentali. Potrivit sursei, recunoașterea ar echivala cu legalizarea primei anexări teritoriale prin forță în Europa de după 1945 și ar submina ordinea de securitate continentală.
Ce urmează?
Potrivit declarațiilor oficiale, „progrese semnificative” au fost înregistrate în coordonarea pozițiilor comune între Ucraina, Marea Britanie, Franța și Germania. Toate părțile au subliniat că sprijină eforturile de a ajunge la o pace justă și durabilă, însă nu cu prețul capitulării în fața cererilor Moscovei.
Următoarele runde de discuții sunt așteptate „în curând”, iar emisarul american Keith Kellogg va merge vineri la Moscova pentru o nouă întâlnire cu președintele Vladimir Putin.
Negocierile dintre Rusia și Ucraina pentru încetarea războiului au cunoscut mai multe etape, cu implicarea SUA, Uniunii Europene, Turciei și Marii Britanii, însă progresele au fost limitate și marcate de tensiuni.
Primele discuții au avut loc în 2022, în Belarus și Turcia, imediat după invazia rusă. Runda de la Istanbul, mediată de autoritățile turce, a inclus propuneri privind neutralitatea Ucrainei și renunțarea la intențiile de aderare la NATO în schimbul unor garanții internaționale de securitate. Deși Rusia a promis atunci reducerea activităților militare în jurul Kievului și Cernihivului, retragerile s-au dovedit a fi repoziționări tactice, iar negocierile au eșuat din cauza lipsei de încredere și a condițiilor impuse de Moscova, inclusiv recunoașterea anexării Crimeii.
Între 2023 și 2024, discuțiile directe s-au blocat, dar au existat tentative indirecte, inclusiv inițiative ale Turciei și Qatarului. Acordul privind exporturile de cereale prin Marea Neagră, negociat în 2022 sub egida ONU și a Turciei, a fost invocat ca model de dialog, însă a avut o durată limitată. Tentativele de reluare a negocierilor au fost compromise de escaladări pe front și de atacurile repetate asupra infrastructurii critice.
În 2025, sub administrația Trump, SUA au preluat un rol mai activ în eforturile de mediere, propunând armistiții temporare și întâlniri directe cu liderii ruși. Totuși, condițiile impuse de Kremlin – în special recunoașterea teritoriilor ocupate și impunerea neutralității Ucrainei – au fost respinse de autoritățile de la Kiev. Uniunea Europeană și Regatul Unit au sprijinit constant Ucraina, inclusiv prin asistență militară și financiară, dar au exprimat rezerve față de concesiile solicitate de Moscova. Turcia și-a menținut rolul de mediator, iar Franța și Marea Britanie au propus trupe de menținere a păcii, propunere care a fost întâmpinată cu amenințări din partea Rusiei.
