O nouă lege a securității naționale: deciziile CSS ar putea deveni obligatorii, iar nerespectarea - pedepsită penal
Consiliul Suprem de Securitate (CSS), prezidat de șefa statului Maia Sandu, ar putea căpăta atribuții extinse, devenind organ central de coordonare și decizie în domeniul securității naționale, cu competențe executive și de control. Prevederile apar într-un proiect de lege elaborat de deputatul PAS, Lilian Carp, care urmează să fie supus consultărilor publice.
Parlamentarul a declarat astăzi la consultările publice organizate la Legislativ că discuțiile vor continua săptămâna viitoare, ulterior proiectul va ajunge în plen.
„Este important că noi am scos la capăt o lege, nu vreau să greșim, că este o lege esențială. Și o să continuăm săptămâna viitoare, dar pentru primele 15 articole faceți vă rog propunerile în scris, noi să putem compila, după care, săptămâna viitoare, o să continuăm pentru că noi ne dorim să înregistrăm săptămâna viitoare legea”, a declarat Carp.
Tot astăzi, prim-ministrul Dorin Recean a accentuat, într-o conferință de presă, că este important să răspundem eficient la riscurile de securitate, având în vedere și creșterea complexității acestora.
„Este o inițiativă foarte bună. Noi trebuie să ne consolidăm capacitatea de a coordona toate instituțiile care sunt responsabile de asigurarea securității. Noi observăm că domeniul de securitate devine unul transversal. Este vorba și despre securitatea cibernetică, despre securitatea economică, alimentară, securitatea energetică. Nu mai vorbim și de securitatea legată de potențiale acțiuni militare. Și în condițiile în care avem o schimbare în ceea ce privește riscurile de securitate, dar și o schimbare în ceea ce privește creșterea complexității domeniului securității, această inițiativă este binevenită”, a menționat Recean.
Precizăm că, potrivit inițiativei legislative, deciziile CSS ar deveni obligatorii pentru autoritățile publice, iar nerespectarea acestora – sau obstrucționarea lor – ar urma să fie pedepsită penal. Sancțiunile ar putea ajunge până la cinci ani de închisoare.
Documentul mai prevede clarificarea rolurilor instituțiilor cu atribuții în domeniul securității naționale, dar și înlocuirea cadrului legislativ actual, vechi de aproape trei decenii. Dacă va fi adoptat, proiectul va înlocui Legea securității naționale din 1995 și Strategia securității naționale din 2011.
Textul propus include o nouă definiție a amenințărilor hibride și extinde instrumentele prin care statul poate interveni în situații de risc, inclusiv prin colaborare extinsă între instituții.
Proiectul a fost prezentat public marți, 7 mai.
