Război de imagine și calcule strategice: analiza experților privind posibile negocieri ruso-ucrainene
Refuzul lui Vladimir Putin de a veni la Istanbul va demonstra că adevărata intenție a fost să utilizeze un eventual armistițiu drept pretext pentru noi acțiuni militare, și nu pentru participarea la negocieri de pace. Această etapă diplomatică îl avantajează pe Volodimir Zelenski în fața aliaților, afirmă expertul în securitate Andrei Curăraru. Totodată, politologul Marin Gherman consideră că Rusia preferă negocieri în absența Ucrainei. În timp ce Moscova încearcă să își consolideze poziția, sprijinul Statelor Unite și al Uniunii Europene este esențial pentru Ucraina, în vederea menținerii echilibrului geopolitic. Constatările au fost făcute în cadrul emisiunii ÎN CONTEXT de la Moldova 1.
Potrivit lui Curăraru, Kremlinul a încercat să obțină un avantaj de imagine propunând un armistițiu tactic de 30 de zile. Propunerea a fost formulată cu scopul de a discredita Kievul în fața partenerilor internaționali, mizând pe un refuz. Manevra a eșuat, iar Zelenski nu a respins ideea, ceea ce a întors presiunea asupra Moscovei.
A avut loc o dublă răsturnare a tablei de șah. Putin a încercat să răstoarne imaginea pe care și-a construit-o Ucraina în fața partenerilor externi, crezând că Zelenski nu o va accepta. Este clar că Putin nu ar dori niciodată să se întâlnească fizic cu Zelenski, însă acest „teatru” în doi, în fața lui Trump, continuă. Trump a afirmat că prezența sa depinde exclusiv de sosirea lui Putin, dar șansele ca acesta să participe sunt extrem de mici.
Expertul atrage atenția că Uniunea Europeană ar trebui să își realinieze politicile de sancționare cu Statele Unite, pentru a menține un front comun și coerent împotriva agresiunii ruse.
Ambele părți se află într-o criză relativă. Totul depinde de modul în care un eventual armistițiu ar fi interpretat: ar însemna acesta oprirea finanțării Ucrainei și suspendarea livrărilor de armament?... Putin nu își permite un armistițiu în sensul consolidării capacității militare, deoarece multe dintre liniile de front sunt nesigure. Este probabil să asistăm la noi bombardamente. Kremlinul are nevoie de un control ferm asupra frontului, pentru a intra în negocierile directe cu SUA dintr-o poziție de forță, în speranța impunerii unor condiții geopolitice favorabile.
Potrivit politologul Marin Gherman, Putin urmărește discuții „de la egal la egal” doar cu lideri precum Donald Trump, evitând un dialog direct cu Zelenski.
Mă îndoiesc că această întâlnire ar putea avea loc. Vladimir Putin, încă din 2022, a dorit să discute despre politica globală doar cu lideri globali. El își dorește să stea la masa negocierilor cu Donald Trump și să discute despre Ucraina în absența Ucrainei. Atât Zelenski, cât și Putin încearcă să paseze responsabilitatea pentru continuarea ostilităților. De aici și efortul de a muta discuția de la o încetare a focului la o negociere care să abordeze cauzele fundamentale ale conflictului. Este clar că Zelenski încearcă să demonstreze, inclusiv în fața lui Trump, că Rusia poartă vina pentru declanșarea și menținerea acestui război.
În paralel, Gherman atrage atenția asupra unei scăderi a unității la nivelul societăților și liderilor europeni, sprijinul pentru Ucraina riscă să se diminueze.
Soluția se află în mâinile SUA și ale UE, care pot adopta măsuri suplimentare, inclusiv sancțiuni. Totuși, nu avem o unitate deplină între liderii politici ai Europei, iar solidaritatea este fragmentată. Pe măsură ce războiul din Ucraina se prelungește, este probabil să asistăm la o creștere a opoziției față de conflict, dar și la o erodare a sprijinului pentru Ucraina, revenind la retorica precipitată a liderilor europeni și la presiunile sub forma unor ultimatumuri: dacă nu se oprește focul, introducem sancțiuni. De altfel, pot apărea și alte probleme care ar putea complica ecuația geopolitică în zonă.
Amintim că, duminică, Vladimir Putin a propus discuții directe cu Ucraina pe 15 mai,în Turcia. Volodimir Zelenski a anunțat că participă la negocieri directe, la Istanbul, cu condiția că Rusia acceptă un armistițiu complet și de durată începând cu 12 mai.
CITEȘTE ȘI:
