Desfășurarea scrutinului pentru Adunarea Populară a Găgăuziei, blocat de șase luni. Experții anticipează că alegerile vor avea loc în toamnă
Alegerile ordinare pentru Adunarea Populară a Găgăuziei (APG) sunt blocate de șase luni, iar experții anticipează că scrutinul pentru legislativul local ar putea avea loc în toamna anului curent. Acceptarea denumirii legale a organului electoral din regiune și organizarea alegerilor de către Comisia Electorală Centrală (CEC) de la Chișinău se numără printre soluțiile de deblocare a procesului electoral propuse, pe 22 aprilie, la evenimentul de prezentare a analizei „Evoluțiile crizei instituționale din Găgăuzia”, semnate de Asociația pentru Democrație Participativă ADEPT.
Printre cauzele principale ale blocajului este insistența autorităților regiunii de a denumi organul electoral local drept „Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei”, și nu „Consiliul Electoral Central al Găgăuziei”, așa cum prevede Codul electoral al R. Moldova, a spus președintele Asociației ADEPT, Igor Boțan.
Motivul real ar fi, însă, modificările la Codul electoral din 2022, care interzic formarea și funcționarea unor organe electorale neprevăzute de legea națională. Un alt motiv ar fi lipsa bugetului necesar pentru organizarea scrutinului.
Cea mai rapidă soluție ar fi emiterea unui act administrativ de către APG prin care să accepte denumirea autorității electorale regionale, așa cum este prevăzută în Codul electoral al Republicii Moldova, a subliniat Boțan.
„Alte soluții - rămânem în expectativă până în momentul în care Curtea Supremă de Justiție adoptă o hotărâre în fond privind această dispută, privind denumirea organului electoral central din Găgăuzia. Și am văzut că mai există o problemă privind introducerea modificărilor în Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei. Aceste modificări trebuie consultate cu Adunarea Populară din Găgăuzia, deși legea nu prevede în mod expres”, a menționat expertul.
Un alt scenariu ar fi ca Parlamentul, nu Adunarea Populară a Găgăuziei, să stabilească toate regulile pentru organizarea alegerilor în autonomie, potrivit vicepreședintelui Comisiei Electorale Centrale, Pavel Postica.
În acest caz, ar fi create condițiile necesare pentru ca scrutinul să poată fi organizat în toamna anului curent, a menționat Postica.
„Toate particularitățile organizării scrutinelor regionale să fie încadrate în Codul electoral al Republicii Moldova și, deja, în competența organului electoral din autonomie să fie organizarea propriu-zisă a scrutinului, în baza Codului electoral a Republicii Moldova. Modificările la Codul electoral sunt necesare pentru a concretiza acele particularități și diferențe care există între prevederile actelor din regiune și cele naționale”, a explicat Postica.
Grupul parlamentar de lucru, care este o platformă de dialog permanent între Parlamentul R. Moldova și Adunarea Populară a Găgăuziei, va contribui la căutarea unor soluții pentru depășirea crizei instituționale din regiune, care să respecte autonomia acesteia, precum și să o pregătească de aderarea europeană, a spus, la eveniment, vicepreședinta Comisiei pentru administrație publică și dezvoltare regională, Larisa Voloh.
„Autonomia găgăuză va fi păstrată. Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei va continua să funcționeze, poate cu unele intervenții de îmbunătățire, dar acest lucru se va întâmpla doar atunci când va exista consens atât din partea Chișinăului, cât și din partea autonomiei găgăuze. Este o oportunitate și pentru cei din Găgăuzia să se integreze, nu doar să avem această coeziune la nivel național, dar și la nivel european. Instituțiile, organele de conducere din Găgăuzia urmează să treacă și ele printr-un proces amplu de modernizare și de reformare”, a subliniat deputata.
Precizăm că mandatul Adunării Populare a Găgăuziei a expirat în noiembrie 2025, iar datele stabilite pentru vot, 22 martie și 21 iunie 2026, au fost anulate succesiv prin deciziile Curții de Apel Sud.
Potrivit studiului Asociației ADEPT, criza instituțională din Găgăuzia a traversat trei faze. Prima a durat din august până în noiembrie 2025 și a fost determinată de dizolvarea organului electoral central permanent în 2023, motivul invocat fiind întreținerea costisitoare a acestuia. În noiembrie, Curtea Supremă de Justiție a anulat hotărârea APG de a dizolva autoritatea electorală locală.
A doua fază a avut loc în perioada decembrie 2025 - februarie 2026, fiind dominată de disputa privind denumirea organului electoral. Curtea Supremă de Justiție a suspendat hotărârile Adunării Populare a Găgăuziei privind completarea componenței organului electoral până la soluționarea în fond a disputei, iar APG a anulat alegerile fixate pentru 22 martie.
A treia fază a început în martie 2026 și vizează constituirea unui organ electoral din șase membri - fără nominalizările obligatorii din partea instanțelor judecătorești, precum și tensiuni politice cauzate de adresarea APG și a partidelor de opoziție către organizații internaționale precum OSCE, acuzând autoritățile de la Chișinău de blocaj și de încălcarea autonomiei politice a regiunii.
Faza curentă este marcată și de sesizările Ministerului Justiției la Curtea Constituțională privind controlul constituționalității mai multor prevederi ale legislației, printre care competența APG de a aproba membrii organului electoral central și implicarea sa în numirea conducătorilor structurilor teritoriale ale unor instituții naționale - Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiției și Serviciul de Informații și Securitate.
Într-un stat unitar, aceste instituții nu pot funcționa cu subordonare dublă, susține Ministerul Justiției. Asociația ADEPT estimează că blocajul ar putea fi depășit în toamna anului curent.
CITIȚI ȘI:
