Judecătorii și procurorii cer salarii mai mari: „Remunerațiile din R. Moldova sunt cele mai mici din regiune”
Procurorii și judecătorii cer salarii mai mari, motivând că în domeniu există un deficit considerabil de cadre, iar volumul de muncă s-a dublat. În același timp, ei atrag atenția că majorările salariale anunțate pentru acest an, nu au fost semnificative și echitabile, fiind vorba doar de o aliniere la rata inflației din ultimul an, nu și din perioada 2019 - 2023. Totodată judecătorii și procurorii din țara noastră se plâng că primesc cele mai mici salarii din regiune.
În prezent, salariul unui judecător de primă instanță este de aproximativ 20.000 de lei, considerabil mai mic decât remunerațiile din alte state din regiune, cum ar fi România, Georgia sau Ucraina, a menționat membra Consiliului Superior al Magistraturii, Aliona Miron. Potrivit ei, această situație este descurajantă pentru judecătorii tineri, dispuși să părăsească sistemul din cauza volumului de muncă tot mai mare. La fel, judecătorii nu au posibilitatea de a cumula, pentru a-și suplimenta veniturile.
Din 2020 până în 2025, am observat constant că nu toate posturile de judecător au fost completate. În jur de 350-400 de posturi au rămas vacante, iar volumul de muncă a crescut semnificativ în fiecare an. Judecătorii aflați în funcție au fost nevoiți să preia această sarcină suplimentară, examinând mai multe dosare, inclusiv pentru colegii care nu au fost numiți încă în funcție. În plus, nu avem posibilitatea de a recompensa judecătorii pentru volumul suplimentar de muncă, în afară de salariu.
Procurorii de asemenea cer o majorare de salariu, afirmând că există o discrepanță majoră între remunerarea lor și cea a judecătorilor. Potrivit avizului comun transmis Parlamentului, majorarea propusă este sub nivelul inflației și menține un decalaj semnificativ față de salariile judecătorilor. Membra CSP, Aliona Nesterov avertizează că diferențele salariale afectează independența sistemului de justiție și generează discriminări între profesii.
Citind nota de fundamentare, eu nu văd niciun argument care să justifice discrepanțele salariale și, prin acest amendament, subliniez acest aspect. Se stabilește valoarea de referință pentru judecători la 3600 și pentru procurori la 3000. Vreau să subliniez că, deși ne bucurăm că s-a ajuns la această sumă, 3600 mi se pare foarte puțin și nu reflectă nicio hotărâre a Curții Constituționale. Nu solicităm ca salariile judecătorilor să fie egale cu cele ale procurorilor, ci dorim o salarizare uniformă și echitabilă.
Potrivit șefei Institutului Național al Justiției, Ramona Strugariu, problema salarizării are impact direct asupra calității actului de justiție, ceea ce, în final, afectează cetățeanul. La fel, are consecințe și asupra integrării europene în domeniul ce ține de reformarea justiției. Ea spune că salariile în România pentru debutanți sunt mult mai mari.
De ce consider că tema justiției și a salarizării în justiție trebuie tratată cu atenție? Nu doar salarizarea, repet, ci întregul pachet de garanții. Pentru că tot ceea ce înseamnă parcursul de aderare și negocierea cu Uniunea Europeană – și, mai ales, îndreptarea în această direcție – trebuie să fie echilibrat, echitabil, nediscriminatoriu, cu salarii decente. Practic, tot acest proces începe și se termină cu justiția. În Republica Moldova, sunt din ce în ce mai mulți cei care, în lipsa unor garanții privind independența și o salarizare corespunzătoare, vor părăsi profesia sau nu vor mai dori să intre în ea.
Amintim că, luna trecută, Comisia juridică a Parlamentului a înregistrat un amendament la Legea bugetului de stat pentru 2025, care prevede majorarea valorii de referință pentru calcularea salariilor judecătorilor (cu excepția celor de la Curtea Constituțională) de la 3.000 la 3.600 de lei, iar pentru procurori de la 2.850 la 3.000 de lei, începând cu 1 iulie. Potrivit modificărilor propuse, procurorii ar urma să primească o majorare de circa 1.000 de lei, în timp ce salariile judecătorilor ar crește cu aproximativ 5.000 de lei.
