Revista presei internaționale // România a votat pro-european. Urmează testul Trump–Putin
Presa internațională analizează rezultatele celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din România, precum și primul tur al scrutinului prezidențial din Polonia, unde candidatul aripii extremiste de dreapta a ieșit din cursă. În atenția presei rămâne și discuția telefonică pe care președintele american Donald Trump a promis că o va purta astăzi cu omologul său rus, Vladimir Putin, după eșecul recentelor negocieri de pace de la Istanbul. Mai multe publicații scriu că Papa Leon al XIV-lea și-a început ieri pontificatul cu un apel la unitate și la respingerea autoritarismului.
Mai multe publicații internaționale comentează rezultatele. Întreaga Europă a urmărit cu mare atenție al doilea tur al alegerilor prezidențiale din România, în urma căruia primarul Bucureștiului, Nicușor Dan, l-a învins pe naționalistul George Simion, scrie Reuters. Agenția de presă precizează că alegerile au avut loc pe fondul temerilor legate de migrație și de creșterea costului vieții, iar o eventuală victorie a lui George Simion ar fi putut izola România pe plan extern. Analiștii citați de Reuters semnalau că o victorie a candidatului de extremă dreaptă ar fi descurajat investițiile private și ar fi destabilizat flancul estic al NATO.
Câștigătorul alegerilor prezidențiale din România, Nicușor Dan, s-a declarat constant în favoarea sprijinirii Ucrainei în războiul cu Rusia, remarcă Unian. Agenția de presă amintește că, în aprilie, Nicușor Dan a afirmat că acest conflict este esențial pentru securitatea României și a Republicii Moldova, pledând pentru continuarea ajutorului militar acordat Kievului. Unian notează că președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, l-a felicitat deja pe Nicușor Dan pentru victorie, numind-o „istorică” pentru consolidarea securității regionale și europene.
În primul tur al alegerilor prezidențiale din Polonia, niciun candidat nu a obținut majoritatea absolută, iar în turul doi se vor confrunta Rafal Trzaskowski, susținut de Platforma Civică, și Karol Nawrocki, candidatul conservator sprijinit de Lege și Justiție, informează Gazeta Wyborcza. Potrivit aceleiași publicații, Trzaskowski a obținut 31% din voturi, devansându-l ușor pe Nawrocki, în timp ce liderul naționalist Sławomir Mentzen s-a clasat pe locul trei, cu aproximativ 15%. Denik N scrie că aceste alegeri sunt considerate de unii cele mai importante din ultimele trei decenii, dat fiind că președintele are puterea de a bloca inițiativele guvernului, iar coaliția premierului Donald Tusk nu deține majoritatea calificată pentru a depăși un veto. Publicația subliniază că președintele în exercițiu, Andrzej Duda, a blocat deja mai multe demersuri ale executivului, iar fără un aliat în Palatul Prezidențial, guvernul Tusk riscă să nu-și poată îndeplini angajamentele din campania legislativă din 2023. În plus, dacă Nawrocki ar deveni președinte, relația cu guvernul ar putea fi și mai tensionată decât în mandatul Duda, el fiind perceput drept mai antiucrainean și mai antieuropean, notează Denik N.
În atenția presei rămâne și discuția telefonică pe care președintele american Donald Trump a promis că o va purta astăzi cu omologul său rus, Vladimir Putin, după eșecul recentelor negocieri de pace de la Istanbul. AFP scrie că Trump va încerca din nou să obțină un armistițiu pentru a pune capăt războiului, în pofida refuzului repetat al Moscovei de a accepta încetarea focului în perioada tratativelor de pace. După discuțiile cu Putin, Trump intenționează să organizeze un dialog cu liderii țărilor NATO, împreună cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, notează agenția de presă. Washingtonul insistă pe un plan de pace amplu și pe încetarea imediată a focului — o poziție susținută ferm și de liderii europeni, care îi cer însă lui Trump să exercite o presiune mai mare asupra lui Putin, conchide AFP.
Emisarul special al președintelui SUA, Steve Witkoff, a declarat pentru ABC că se așteaptă ca discuția telefonică dintre Donald Trump și Vladimir Putin, programată pentru luni, să fie un succes. Potrivit lui Witkoff, cei doi lideri se cunosc bine, iar Trump este hotărât să obțină un rezultat concret în problema conflictului din Ucraina. „Dacă el nu reușește, atunci nimeni nu va reuși”, a subliniat emisarul american. Întrebat dacă împărtășește opinia vicepreședintelui J.D. Vance, care consideră că Rusia cere prea mult, Witkoff a spus că scopul este reducerea distanței dintre cele două părți. El a adăugat că ambele tabere își mențin ferm pozițiile, dar speră ca discuția de luni să clarifice perspectivele negocierii. ABC News notează că Washingtonul privește această convorbire drept un moment-cheie pentru evaluarea posibilităților de a încheia conflictul.
Potrivit Deutsche Welle, liderii Germaniei, Franței, Italiei și Marii Britanii au discutat duminică seara, 18 mai, cu președintele SUA, Donald Trump, despre situația din Ucraina și despre viitoarea convorbire a acestuia cu Vladimir Putin. Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat în cadrul discuției importanța menținerii sancțiunilor împotriva Rusiei, dacă Moscova nu face pași reali spre pace. Premierul britanic Keir Starmer a declarat, citat de aceeași sursă, că s-a discutat inclusiv despre costul devastator al războiului pentru ambele părți. Reprezentantul guvernului german, Stefan Kornelius, a precizat că un nou schimb de opinii între liderii occidentali este programat imediat după convorbirea Trump–Putin. La rândul său, președintele francez Emmanuel Macron a scris pe X că Vladimir Putin ar trebui să accepte un armistițiu necondiționat de 30 de zile, propus de Trump și susținut de Europa și Ucraina. Deutsche Welle mai notează că europenii vor menține presiunea asupra Rusiei pentru a relansa negocierile de pace.
Președintele rus Vladimir Putin este convins că armata rusă va reuși să cucerească integral regiunile Lugansk, Donețk, Zaporijjea și Herson până la sfârșitul anului, relatează Bloomberg, citând surse apropiate Kremlinului. Potrivit aceleiași publicații, Putin nu este interesat de un armistițiu și nici nu va face concesii semnificative în convorbirea telefonică programată cu Donald Trump pe 19 mai. Politologul pro-Kremlin Serghei Markov a declarat pentru Bloomberg că Putin încearcă să mențină negocierile în paralel cu ofensiva militară, chiar dacă nu urmărește un acord real. Un oficial apropiat Ministerului rus al Apărării, citat de Bloomberg, a exprimat îndoieli că armata va reuși să străpungă apărarea ucraineană, din cauza eficienței dronelor și a costurilor tot mai mari. Reuters notează că, în prezent, Rusia controlează aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei, mare parte din aceste câștiguri fiind obținute în primele săptămâni ale războiului. Într-un interviu pentru CBS, secretarul de stat american Marco Rubio a avertizat că SUA ar putea susține introducerea unor tarife de 500% pentru țările care cumpără resurse energetice din Rusia, dacă nu va exista progres în negocierile de pace.
Cancelarul german Friedrich Merz a încercat să aplaneze conflictul diplomatic dintre Franța și Italia, după ce premierul Giorgia Meloni nu a fost invitată la o întâlnire informală a liderilor europeni privind Ucraina, scrie Financial Times. Tensiunile au izbucnit când președintele Emmanuel Macron a acuzat-o pe Meloni că răspândește informații false despre excluderea sa de la apelul comun către Donald Trump. Potrivit Financial Times, Meloni a explicat că a fost lăsată pe dinafară pentru că a refuzat trimiterea de trupe în Ucraina, acuzație respinsă de Macron, care a precizat că acest subiect nu a fost discutat nici la Tirana, nici la Kiev. Merz s-a întâlnit cu Meloni înainte de liturghia de învestire a Papei Leon al XIV-lea și a declarat că Italia trebuie să joace un rol esențial în toate inițiativele europene de pace în Ucraina, menționează Financial Times. Publicația mai relatează că lipsa Italiei din „cvartetul european” și criticile publice ale lui Macron au stârnit controverse în Italia, unde Meloni a fost acuzată că a izolat țara de deciziile importante. În ciuda tensiunilor anterioare dintre Meloni și liderii europeni, Merz a încercat să transmită un mesaj de unitate și apropiere personală, insistând că, în Uniunea Europeană, nu există „state de prim și al doilea rang”, potrivit Financial Times.
Pentru prima dată de la Brexit, Marea Britanie și Uniunea Europeană fac pași concreți spre reconciliere, urmând să semneze astăzi, la Londra, un pact de securitate și mai multe acorduri comerciale, transmite BBC. Deși revenirea în UE rămâne un subiect tabu, guvernul laburist condus de Keir Starmer dorește o relație mai constructivă cu Europa, în contextul instabilității globale și revenirii lui Donald Trump în SUA, explică serviciul britanic de știri. Atât problemele economice interne ale Marii Britanii, cât și riscurile de securitate europene, au determinat această apropiere, spun analiștii citați de BBC. Pactul prevede cooperare în apărare, migrație, energie și accesul companiilor britanice la fonduri europene pentru înarmare, precizează aceeași sursă.
