Revista presei internaționale // Trump revendică începutul negocierilor de pace. Zelenski și europenii sunt mai rezervați
Presa internațională reflectă reacțiile în lanț provocate de convorbirea telefonică dintre președinții Statelor Unite și Rusiei privin încheierea războiului ruso-ucrainean. În timp ce Trump a anunțat începerea imediată a negocierilor dintre Rusia și Ucraina, Kievul, Bruxelles-ul și mai multe capitale europene par să nu împărtășească același optimism.
Liderul de la Casa Albă Donald Trump a scris pe rețeaua sa socială Truth Social că a avut o discuție „excelentă” de două ore cu Putin și că Rusia și Ucraina „vor începe imediat negocieri pentru încetarea focului și, mai important, pentru încheierea completă a războiului”. Trump a precizat că discuția a fost „constructivă”, iar detaliile acordului vor fi stabilite direct de Moscova și Kiev. În plus, liderul de la Casa Albă a afirmat că Rusia este interesată de un parteneriat comercial amplu cu SUA după război, idee pe care o susține și pe care o vede benefică și pentru reconstrucția Ucrainei. Trump adaugă în aceeași postare că după discuția cu Putin, i-a informat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski și pe liderii europeni și despre rezultatul discuției, printre cei contactați numărându-se șeful executivului de la Bruxelles Ursula von der Leyen, președintele francez Emmanuel Macron, premierul Italiei Giorgia Meloni și cancelarul german Friedrich Merz.
Potrivit CNN, discuția telefonică dintre Donald Trump și Vladimir Putin, care a durat două ore, nu a dus la un rezultat concret și a arătat că războiul din Ucraina este departe de a se încheia. „Ucraina și țările europene vor o pauză de 30 de zile în lupte, ca să poată începe negocieri. În schimb, Rusia vrea să discute doar despre un acord final, lucru care îi permite să continue atacurile între timp”, relevă CNN. După convorbire, Trump a spus că cele două părți vor începe discuțiile „cât de curând posibil”, ceea ce pare a fi o susținere a poziției Moscovei, constată jurnaliștii postului american de televiziune. În plus, Trump nu a respins ideea unei posibile retrageri a Statelor Unite din procesul de pace, dacă lucrurile nu avansează, și chiar a admis implicarea Vaticanului în medierea negocierilor, semn că, în mod direct, Washingtonul ar vrea să se implice mai puțin în viitor, constată CNN.
Convorbirea telefonică de două ore dintre Vladimir Putin și Donald Trump nu a dus la un angajament clar din partea Rusiei privind un armistițiu imediat în Ucraina, notează Bloomberg. Președintele rus a declarat că este dispus să lucreze cu Kievul la un memorandum privind un posibil acord de pace, însă a subliniat că orice încetare a focului ar putea avea loc doar după „acorduri corespunzătoare” și înlăturarea „cauzelor inițiale ale conflictului”, notează publicația. Într-un alt articol intitulat „Trump îl ajută pe Putin să învingă retrăgându-se de la negocieri”, Bloomberg scrie că apelul președintelui american la un armistițiu de 30 de zile în Ucraina dăduse speranțe liderilor europeni, dar discuția sa cu Vladimir Putin le-a spulberat rapid. După un apel telefonic de două ore, Trump a declarat că Rusia și Ucraina vor începe negocieri „cât mai curând”, dar a evitat să mai menționeze sancțiuni sau presiuni asupra Moscovei, remarcă agenția de presă. În capitalele europene, crește teama că SUA vor să renunțe la eforturile diplomatice și că Trump nu mai susține ferm ideea unui acord de pace, susțin sursele diplomatice ale agenției de presă. Mai mulți oficiali europeni, sub protecția anonimatului, au spus că mesajele fostului președinte american sunt neclare și că el pare să cedeze în fața Kremlinului. Analiștii Bloomberg atrag atenția că întâlnirea nu a adus niciun progres real, iar Putin doar câștigă timp pe câmpul de luptă. Între timp, președintele Zelenski a cerut sancțiuni mai dure, dar Trump a răspuns evaziv, sugerând inclusiv că „s-ar putea retrage” din tot acest proces, conchide Bloomberg.
Potrivit The Economist, Moscova rămâne intransigentă și cere inclusiv cedarea completă a celor patru regiuni ocupate parțial de Rusia, amenințând și cu extinderea conflictului spre Harkov și Sumi. Sursele publicației susțin că Putin mizează pe supremația militară și intenționează să continue războiul până la atingerea obiectivelor teritoriale, fără teamă de noi sancțiuni occidentale. În același articol intitulat „Reticența ciudată a lui Donald Trump de a fi dur cu Putin”, The Economist constată că președintele american evită sancțiunile împotriva Rusiei și optează pentru continuarea discuțiilor.
The Times scrie că, în loc să anunțe sancțiuni dure împotriva Rusiei, Donald Trump a lăudat discuția sa cu Vladimir Putin, pe care a numit-o „remarcabilă”. Potrivit publicației britanice, sugestia lui Trump că Statele Unite s-ar putea retrage din negocierile de pace, iar discuțiile să fie găzduite de Papa la Vatican, îl avantajează pe Putin, care evită de luni bune ideea unui armistițiu și folosește timpul câștigat pentru a-și pregăti trupele. În martie, Trump a propus o pauză de 30 de zile în lupte, dar Moscova a respins constant această inițiativă, menționează The Times și constată că speranțele privind o poziție mai fermă a lui Trump și eventuale sancțiuni americane par tot mai puțin realiste.
Întrebarea „ce urmează? ” rămâne fără răspuns, scrie The Telegraph. Are Trump un plan B în cazul în care discuțiile eșuează? Dacă nu, el va trebui să îl caute urgent, susține analistul Daniel DePetris intevievat de același ziar. Daniel DePetris spune că alegerea lui Trump este limitată: fie revine la politica lui Joe Biden cu sprijin militar pentru Ucraina și sancțiuni sporite, fie se retrage din proces și predă inițiativa europenilor. „Prima opțiune va fi populară în Occident, dar va fi o rețetă pentru un nou război. A doua va provoca strigăte de indignare justificată, dar este totuși mai justificată din punct de vedere moral decât impunerea unui acord de pace lui Zelensky, pe care acesta nu îl susține”, conchide The Telegraph.
AFP remarcă, între timp, că în Congresul SUA există deja o majoritate solidă pentru adoptarea unor sancțiuni dure împotriva Rusiei, chiar și fără sprijinul Casei Albe. Agenția de presă amintește că peste 80 de membri ai Congresului sprijină proiectul de lege inițiat de senatorul republican Lindsey Graham, care prevede taxe de până la 500% pentru statele care cumpără energie din Rusia. AFP menționează că Trump i-ar fi transmis lui Putin, în timpul convorbirii telefonice, că nu va putea bloca eventualele sancțiuni suplimentare inițiate de Congres, dacă negocierile de pace nu avansează.
După convorbirea telefonică dintre Donald Trump și Vladimir Putin, liderii Marii Britanii, Franței, Germaniei, Italiei, Finlandei, Ucrainei și Comisiei Europene s-au declarat „șocați” de înțelegerile dintre SUA și Rusia, relatează Financial Times. Publicația face referire inclusiv la declarațiile cancelarului german Friedrich Merz, potrivit căruia, Europa va intensifica sancțiunile împotriva Moscovei, însă nu este clar dacă administrația Trump va face același lucru.
În același context, Reuters informează că Uniunea Europeană va propune săptămâna aceasta miniștrilor de finanțe din G7 scăderea plafonului de preț pentru petrolul rusesc transportat pe mare, de la 60 la 50 de dolari barilul, în cadrul unui nou pachet de sancțiuni împotriva Moscovei. Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, a confirmat, citat de agenția de presă, că subiectul va fi discutat la reuniunea G7 din Canada. Actualul plafon fusese stabilit în decembrie 2022, iar petrolul rusesc nu poate fi comercializat pe mare dacă prețul său depășește 60 de dolari barilul, explică Reuters, amintind că inițiativa europeană vine pe fondul pregătirii celui de-al 18-lea pachet de sancțiuni. Noile măsuri ar putea include și extinderea listei de nave sancționate din așa-numita „flotă fantomă” a Rusiei, precum și restricții pentru unele nave din țări terțe care susțin efortul de război al Moscovei, mai scrie Reuters.
Marea Britanie și Uniunea Europeană au semnat un acord de parteneriat în domeniul securității și apărării, marcând o apropiere simbolică la cinci ani după Brexit, relatează BBC. Uniunea Europeană a acceptat să elimine controalele sanitare și fitosanitare la graniță pentru produsele britanice de origine animală și vegetală, ușurând astfel exporturile Marii Britanii, subliniază BBC. În schimb, potrivit serviciului britanic de presă, Londra s-a angajat să-și alinieze reglementările sanitare la standardele UE și să accepte arbitrajul Curții Europene de Justiție în caz de litigii. Pentru cetățenii britanici, acordul prevede și măsuri de relaxare a regimului de frontieră: aceștia vor putea folosi porți electronice în aeroporturile europene, evitând cozile alături de călătorii din state terțe. De asemenea, animalele de companie vor putea călători mai ușor, beneficiind de pașapoarte speciale, fără a mai fi necesară o vizită la veterinar înainte de fiecare drum, notează BBC. Măsurile nu aduc schimbări pentru europeni, întrucât Marea Britanie nu introdusese până acum aceste controale, de teama unei crize alimentare post-Brexit, conchide BBC.
