Programul „Cetățeni Activi, Comunități Prospere”: Aproape 250 de ONG-uri și-au adus aportul în reducerea sărăciei
Anul trecut, aproximativ o treime din populația Republicii Moldovei trăia în sărăcie absolută, iar 15% în sărăcie extremă, arată datele celui mai recent raport „Moldova Inegală”, realizat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare. Inegalitățile economice sunt mai pronunțate în localitățile rurale, unde rata sărăciei absolute este cu peste 21% mai mare decât în orașe. Printre cei mai vulnerabili sunt copiii, pensionarii și persoanele cu dizabilități. În ultimii ani, numărul cetățenilor aflați sub pragul sărăciei a crescut constant, în ciuda mai multor politici și măsuri menite să-l reducă. Cauzele ar fi crizele suprapuse, inclusiv cele generate de războiul din Ucraina. Situația ar putea fi totuși îmbunătățită, susțin experții.
Una dintre măsurile care ar putea contribui eficient la reducerea sărăriei este implicarea mai activă a cetățenilor în procesele decizionale la nivel local. Este exact ceea ce încearcă să facă de un deceniu aproape 250 de organizații ale societății civile implicate în programul „Cetățeni Activi, Comunități Prospere”. Bunăoară, în șase raioane au fost create Consilii Civice de Participare, care întrunesc peste 100 de organizații. Acestea au reușit să implice comunitatea în soluționarea celor mai stringente probleme din localități.
„Am reușit să contribuim la transparența decizională în procesul public, la incluziune, la adaptabilitatea instituțiilor publice și la participare cetățenească. În raionul Căușeni și în orașul Căușeni avem și parcări speciale, avem accesibilitate în instituțiile publice, avem grupuri sanitare adaptate la nivel de instituții de învățământ și nu numai. Mai avem încă mult de lucru, dar a fost un involt foarte bun pentru cei din sectorul neguvernamental, în parteneriat cu autoritățile publice centrale și locale, ca standarde internaționale în domeniul incluziunii, accesibilității și participării cetățenești, să nu avem doar niște lozinci și doar declarații, dar realizări concrete”, spune președintele Consiliului Raional de Participare din Căușeni, Ion Oboroceanu.
„În cadrul proiectului „Aripi”, care noi îl implementăm în Crihana Veche din regiunea Cahul, ne-am creat primul centru de resurse pentru educație inclusivă într-o instituție preșcolară rurală din regiune. În cadrul centrului acum activează un psihopedagog, el a fost dotat și amenajat cu sprijinul APL și al Fundației Est-Europene și a partenerilor săi și la moment acolo au loc activități pentru copii, cu cerințe educaționale speciale. De fapt, noi aveam și alte inițiative, dar în mare parte suntem de 5 ani deja parte a Consiliului Anual pentru Participare Cahul și ne implicăm în monitorizarea transparenței decizionale. Venim inclusiv cu inițiative pentru a modifica diferite strategii și politici publice, inclusiv și în diferite grupuri de lucru la nivel de regiuni”, a menționat Irina Bejan, reprezentanta Centrului Regional pentru Dezvoltare Comunitară, Cahul.
Problemele cu care se confruntă oamenii au început să se rezolve treptat pe măsură ce s-a consolidat dialogul dintre autoritățile locale și cetățeni, susține directorul Biroului de Cooperare al Elveției în Republica Moldova, Guido Beltrani.
Aș spune că a existat un număr mare de acte juridice care au fost modificate de consiliile raionale în baza implicării oamenilor. A fost înființat un nou cod deontologic pentru jurnaliști, de exemplu, care descrie modul corect de a relata despre persoanele cu dizabilități. Acestea sunt doar mici exemple pentru a fi mai incluziv. De asemenea, a fost acordat sprijin pentru formarea unor jurnaliști. Noi deja planificăm un nou program care va sprijini organizațiile societății civile și mass-media din Republica Moldova.
Atunci când cetățenii sunt activi, se mobilizează și interacționează cu autoritățile publice, deciziile sunt mai orientate spre nevoile prioritare ale comunităților, susține directorul pentru Evaluare și Dezvoltare de la Fundația Est-Europeană, Andrei Brighidin.
Am reușit să aducem în vizorul autorităților publice locale problema tinerelor care nu beneficiază de educație, instruire sau angajare în câmpul muncii, în acest sens fiind investite și alocate mai multe resurse și acest grup fiind recunoscut în documentele de dezvoltare la nivel local ca fiind unul dintre grupurile vulnerabile. Sunt doar câteva exemple din inițiativele care au fost sprijinite, dar ce este și mai important - sunt acele platforme care au fost create la nivel regional și la nivel local care continuă să interacționeze cu autoritățile publice pentru a aduce pe agenda publică o serie de alte probleme.
Prin intermediul acestui proiect s-a reușit să se ajungă la foarte multe persoane ce doreau să se implice în viața comunității și să-și amelioreze condițiile de trai, susține directoarea executivă a Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, Natalia Covrig.
În rezultatul implementării acestor inițiative comunitare, am reușit să aducem beneficii directe pentru circa 8.000 de oameni și beneficiarii în direcție am atins o cifră de aproape 30.000 de oameni, ceea ce considerăm că este un rezultat vorbitor de la sine. Pentru noi era important să înțelegem și nivelul de implicare la nivel de comunitate. Au fost implementate peste 400 de acțiuni de inițiativă comunitară, au fost implementate peste circa 370 de acțiuni de mobilizare, ceea ce înseamnă că în aceste activități au fost implicați toți cetățenii sau toți locuitorii comunității.
Lansat în 2015 cu sprijinul Elveției și Suediei, programul „Cetățeni Activi, Comunități Prospere” a înregistrat progrese semnificative în promovarea incluziunii sociale și reducerea inegalităților în accesul la servicii sociale, sănătate, educație, ocuparea forței de muncă și servicii publice în Republica Moldova. În acești ani în proiect au fost implicate peste 50 de mii de persoane, au fost aprobate peste 700 de proiecte de decizii ale autorităților din șase raioane.
