Rata sărăciei la sate este de două ori mai mare decât în mediul urban. Ce întreprind primăriile?
Inegalitatea socială se resimte în continuare în satele din Republica Moldova. Lipsa infrastructurii, sărăcia și excluziunea socială fac parte din cotidianul multor localnici. Potrivit raportului, „Moldova Inegală 2025” , în mediul rural rata sărăciei este dublă decât în cel urban. Totuși, sunt și multe comunități rurale care se mobilizează pentru a atrage cât mai multe proiecte de dezvoltare, inclusiv prin participarea activă a cetățenilor.
Drumuri degradate, lipsa canalizării și a tomberoanelor sunt câteva dintre problemele cu care se confruntă locuitorii comunei Sănătăuca din raionul Florești. Primarul localității, Sergiu Robu, a menționat în emisiunea „Spațiul Public” de la Radio Moldova că, datorită sprijinul societății civile, comuna reușește să acceseze fonduri pentru reabilitarea infrastructurii și modernizarea iluminatului public.
Astfel, participarea la programul Inspiră-i pe alții, care a adus un suflu nou în comunitatea noastră, ne-a oferit, în primul rând, acces la exemple de bună practică, idei aplicabile și oameni care cred în schimbare, chiar și în localități mici, cu resurse limitate.
La doar câțiva kilometri distanță, în comuna Vărvăreuca, programul de mentorat al Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare a sprijinit administrația locală să construiască un miniteren sportiv și să stimuleze participarea civică a tinerilor. Primarul Olga Zabica subliniază că, deși accesul la servicii medicale specializate este încă limitat, colaborarea dintre autorități, mediul de afaceri și societatea civilă oferă soluții și aduc rezultate.
Da, există și la noi dificultăți. De exemplu, accesul la servicii medicale specializate reprezintă o provocare. Deși avem un spital regional, pentru anumite investigații sau tratamente avansate, locuitorii sunt nevoiți să se deplaseze la Chișinău. Acest lucru implică timp, costuri și, uneori, întârzieri în stabilirea diagnosticului sau în inițierea tratamentului — aspecte care accentuează decalajele regionale menționate în raport.
Raportul „Moldova Inegală 2025”, elaborat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, arată însă că aceste exemple pozitive sunt încă rare. O treime din populația țării trăiește în sărăcie absolută, iar decalajele între mediul rural și cel urban se adâncesc. Grupurile vulnerabile, cum sunt reprezentanții etniei rome, vârstnicii și persoanele cu dizabilități, rămân excluse din procesele decizionale și au acces limitat la servicii publice.
Participarea civică rămâne, de asemenea, la un nivel scăzut. Doar 1 din 10 cetățeni s-a implicat vreodată în activități de consultare publică sau luare a deciziilor, și doar 25% cunosc modul în care funcționează administrația publică locală, susține Natalia Covrig, directoarea executivă a Centrului. În schimb, persoanele cu studii superioare, cu venituri mai mari și care locuiesc în mediul urban sunt cele mai active civic.
Însă, când vine vorba de participare efectivă, populația devine și mai pasivă în ceea ce privește implicarea publică — fie că vorbim despre adunări comunitare, audiențe, participarea la proiecte sau orice altă formă de influențare a procesului decizional.
Pentru a sprijini dezvoltarea localităților rurale, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare recomandă elaborarea și implementarea unui mecanism național de subvenții destinat educației și instruirii în domeniul agricol, cu accent special pe incluziunea grupurilor vulnerabile.
