Revista Presei: Pretenția Rusiei ca NATO să nu admită aderarea R. Moldova este o strategie a Kremlinului de a-și menține influența în fostul spațiu sovietic
Cum comentează experții pretenția Rusiei ca NATO să nu admită aderarea Republicii Moldova; nivelul de trai al populației și factorii care au contribuit la creșterea sărăciei sunt câteva dintre principalele subiecte ale presei, trecute în revistă.
Pretenția Rusiei ca NATO să nu admită aderarea Ucrainei, a Republicii Moldova și a Georgiei, este o strategie prin care Kremlinul urmărește să-și mențină influența în fostul spațiu sovietic. Radio Chișinău propune opinia unor experți care spun că Vladimir Putin urmărește un plan mai amplu de reconfigurare a echilibrului geopolitic în Europa. Analistul politic Ion Tăbârță consideră că Rusia nu dorește încetarea focului în Ucraina, iar solicitarea garanțiilor scrise din partea Occidentului reprezintă, de fapt, o tactică „camuflată” a Kremlinului pentru a impune o nouă împărțire a sferelor de influență. Iar expertul în relații internaționale, Grigore Guzun este convins că dacă Kremlinul nu era interesat în a influența lucrurile din Republica Moldova, atunci nu aveau nici o problemă ca țara noastră să devină membru NATO.
Între timp, Uniunea Europeană a prezentat noua strategie pentru Marea Neagră care va consolida legăturile cu R.Moldova, Ucraina, Georgia și alte câteva state, titrează RFI. Este vorba de o viziune a Europei unite despre consolidarea securității, stabilității și conectivității în regiunea Mării Negre, Caucazul de Sud, Asia Centrală și dincolo de aceste zone. În contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, strategia va consolida, de asemenea, rolul geopolitic al UE ca actor de încredere în regiunea Mării Negre, anunță Comisia Europeană.
Cât ne va costa programul de aderare la Uniunea Europeană? Mold-street.com scrie că Guvernul a aprobat Programul Național de Aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană pentru perioada 2025 - 2029. Este vorba de un proces complex de aliniere a legislației și instituțiilor naționale la standardele europene, costul căruia este estimată la circa 65,87 miliarde de lei. Suma este practic echivalentă cu veniturile la bugetul de stat pentru 2024. Potrivit estimărilor Guvernului aproape 80% din total reprezintă costuri neacoperite.
Vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, va fi propus pentru funcția de ambasador al Republicii Moldova în Turcia, iar Vlad Kulminski va fi numit ambasador în Statele Unite. Informația a fost confirmată de speakerul Igor Grosu pentru Jurnal TV, după ce pe unele canale de Telegram a apărut o imagine cu agenda încă neaprobată a Comisiei parlamentare pentru Politică Externă și Integrare Europeană. Una dintre candidaturile vehiculate care ar putea să-i ia locul lui Serebrian ar fi cea a ambasadorului RM în România, Victor Chirilă, informație ce nu a fost confirmată de președintele Parlamentului.
Numirea procurorului general ar trebui să aibă loc prin asumare politică, titrează TV8, care a consultat opinia fostului președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase. În opinia lui, astfel, puterea politică va plăti pentru eventualele nereușite ale acestuia. Drept exemplu, Tănase a oferit modelul olandez, unde procurorul general, independent politic e în subordinea ministrului Justiției, dependent politic.
Multiplele crize economice, recesiunea post-Covid, războiul de la graniță și lipsa resurselor naturale proprii au influențat semnificativ creșterea sărăciei în Republica Moldova. Moldova 1 a discutat cu directoarea de programe la Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, Alexandra Ermolenco, care a explicat că decalajul între zonele rurale și urbane continuă să se adâncească, iar cei mai afectați sunt copiii și vârstnicii. Ermolenco a mai punctat că politicile publice au avut un rol esențial în limitarea sărăciei. Fără ajutoarele oferite de stat în ultimii ani, rata sărăciei ar fi fost mult mai mare, atestă calculele experților.
Datele Biroului Național de Statistică arată că fiecare a patra persoană din Republica Moldova a fost afectată, în 2024, de sărăcie multidimensională, titrează IPN. Indicatorii sunt în scădere cu 1,9 puncte procentuale comparativ cu anul 2022. Indicele național al sărăciei multidimensionale evaluează sărăcia prin patru aspecte principale – sănătate, educație, condiții de trai și ocupare. Totodată, datele BNS arată că peste 54% dintre moldoveni nu sunt săraci.
ONG-ul „Eurasia”, controlat de Ilan Șor și sancționat de UE, a cumpărat publicitate în presa centrală din România, titrează agora.md. Articolele promovau inițiative presupus umanitare în Republica Moldova, în special în regiunea autonomă Găgăuzia, vorbind despre sprijin pentru fermieri și susținerea tinerilor prin „valori tradiționale” și proiecte culturale. Textele, marcate cu mențiunea „Publicitate”, conțineau afirmații favorabile despre activitatea Eurasiei și citate de la figuri controversate, precum bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, și deputata rusă Aliona Arșinova, ambele incluse pe lista sancțiunilor europene pentru acțiuni de destabilizare a R. Moldova. După ce a stârnit reacții, publicitatea publicată pe Libertatea a fost ștearsă.
Newsmaker.md scrie că profesorii din regiunea transnistreană își vor primi indemnizațiile de concediu din vara anului 2025 în două tranșe. Asta din lipsă de bani în bugetul regiunii secesioniste, ca urmare a consecințelor crizei energetice, declanșată de refuzul Rusiei de a livra gaze naturale conform prevederilor contractuale.
De la 11 ani în cazarmă, sub comenzi militare și cu arma în mână – așa începe viața pentru zeci de copii din regiunea transnistreană, înrolați în „Școală militară Suvorov”, un proiect strategic sprijinit de Federația Rusă și controlat de regimul de la Tiraspol. Ziarul de Gardă propune o analiză a asociației Promo- LEX, care constată că sub pretextul educației patriotice, în stânga Nistrului sunt pregătiți viitori „apărători ai patriei”, într-un sistem lipsit de transparență, militarizat și cu posibile încălcări ale drepturilor copilului. Pe lângă programul de învățământ obligatoriu, minorii participă săptămânal la diverse activități extracurriculare „militar-patriotice”, precum exerciții de aruncare a grenadelor, din alergare, cu un automat Kalașnikov în mână, pentru a simula condiții reale de luptă. Juriștii asociației vorbesc despre necesitatea desființării neîntârziate a structurilor paramilitare.
O ceremonie de comemorare a eroilor români, a avut loc la cimitirul din localitatea Filipeni, din raionul Leova. Radio Chișinău propune un reportaj de la Parcela de Onoare, unde sunt înhumați 28 ostași necunoscuți ai Armatei Române, reabilitată cu sprijinul Ambasadei României în R. Moldova. La eveniment au participat reprezentanți ai autorităților române și moldovene, precum și membri ai comunității locale. Evenimentul a marcat Ziua Eroilor din România, celebrată anual de Înălțarea Domnului.
