NATO la Bruxelles și noua Polonie: 5% din PIB și ce înseamnă victoria lui Nawrocki
Miniștrii Apărării din statele NATO se întâlnesc joi, 5 iunie, într-o ultimă reuniune ministerială înainte de marele summit anual NATO din 24-25 iunie, când cei 32 de șefi de stat și de guvern ai alianței militare, inclusiv președintele american Donald Trump, se vor reuni la Haga.
Întâlnirea de joi este despre un singur lucru: banii. Acesta e momentul în care oficialii urmează să convină asupra următorului plan de cheltuieli al NATO.
Întrucât majoritatea membrilor alianței cheltuiesc acum 2% din PIB pentru apărare, următorul obiectiv este de 3,5% pentru așa-numitele cheltuieli obligatorii stricte, precum tancuri, rachete și muniții.
În privința unității în fața Rusiei, aliații își fac însă mai puține griji decât anterior: rezultatele alegerilor prezidențiale din România și Polonia, țările care adăpostesc cei doi piloni ai „scutului” antirachetă al SUA destinat protejării Europei, au liniștit spaimele celor mai pesimiști.
Din perspectiva NATO, alegerile prezidențiale din Polonia nu au fost o miză importantă. Este evident că acea victorie de duminică a conservatorului Karol Nawrocki cu doar 50,8% arată o Polonie profund divizată în două jumătăți aproape egale. Suntem departe de victoria lui Nicușor Dan la București, iar situația din Polonia este simetric inversă față de ce s-a întâmplat în România. Dar amândoi candidații la prezidențiale erau în egală măsură partizani ai apărării Ucrainei și ai consolidării NATO.
În ce privește perspectiva financiară, deocamdată doar Spania pare să aibă probleme cu pragul de 3,5% din PIB pentru apărare, dar se așteaptă ca și Spania să cedeze la această conferință ministerială a apărării.
Spania este una dintre puținele țări care încă nu ating pragul de bază de 2%, atingând doar 1,28% anul trecut.
Ținta de 3,5% nu este însă singurul lucru ce trebuie decis. Ar trebui să se aprobe și un obiectiv de cheltuieli suplimentare de 1,5% din PIB, bazat pe ceea ce s-ar putea numi obiective non-standard, ceea ce ar duce cheltuielile totale pentru apărare la 5% din PIB.
Una dintre marile probleme acum, având în vedere că negocierile vor continua probabil până la summitul NATO de la sfârșitul lunii iunie, este ce poate fi inclus în acele 1,5 procente suplimentare. Cu siguranță s-ar include sporirea pregătirii civile și a apărării cibernetice, dar aliații fac lobby pentru a vârî înăuntru aproape orice — se zvonește astfel că Germania ar dori să includă acolo chiar finanțarea pentru transmisiunile sale radio Deutsche Welle în Rusia, asta în vreme ce chiar SUA e gata să facă contrariul, tăind finanțarea pentru Radio Svoboda (Europa Liberă în rusă).
Mai sunt două întrebări care s-ar putea să nu primească un răspuns prea curând: calendarul pentru atingerea obiectivului de 5% din PIB și cum anume se va realiza acest lucru.
Anul 2032 a fost menționat, dar acesta ar putea fi amânat până în 2035, oficialii spunând că e nerealist ca fiecare țară să își majoreze cheltuielile pentru apărare înainte de această dată, deoarece ne confruntăm cu o creștere economică scăzută și deficite bugetare uriașe.
Ce trebuie reținut este doar că, dată fiind personalitatea lui Trump, Washingtonul dorește pur și simplu ca acordul de 3,5% să fie scris în textul final aprobat la Haga și nu-i pasă cu adevărat ce implică restul de 1,5%.
Desigur, Statele Unite ar dori ca de o potențială investiție în apărarea europeană să beneficieze în primul rând producătorii americani de arme.
