Consultări privind Codul Audiovizualului: între armonizarea cu normele europene și temerile privind limitarea libertății de exprimare
Consultările publice organizate de Parlament pentru modificarea Codului serviciilor media audiovizuale au stârnit discuții aprinse între experți, juriști, reprezentanți ai presei și autorități. Mai multe prevederi din proiectul de lege, cum ar fi cele legate de campaniile electorale, dezinformare și „conținutul ilegal”, au fost criticate. Unii participanți s-au arătat îngrijorați că noile reguli ar putea limita libertatea de exprimare sau ar putea fi folosite pentru a controla presa. Autorii proiectului susțin, însă, că modificările sunt necesare pentru a alinia legislația națională la standardele europene.
Printre prevederile criticate s-a numărat Articolul 13, care oferă Consiliului Audiovizualului competențe sporite în reglementarea campaniilor electorale. Marina Rusu, președinta Asociației „Vocea Justiției”, a avertizat că această modificare „riscă să încalce principiile autoreglementării”, în condițiile în care „Comisia Electorală Centrală deja are niște reguli și are regulament detaliat în acest sens, care se referă la cum trebuie reflectată campania electorală”. Ea a cerut excluderea acestei prevederi, invocând riscul ca presa să fie sancționată politic.
Dezbaterea s-a concentrat și pe articolul 17 referitor la dezinformare. Potrivit Marinei Rusu, alineatul 4 din actualul articol – care permite blocarea conținutului în funcție de originea geografică – ar trebui eliminat imediat, nu după o perioadă de tranziție de 6 luni, așa cum prevede proiectul.
Jurista Cristina Durnea de la Centrul pentru Jurnalism Independent, una dintre autoarele amendamentelor supuse consultărilor publice, a explicat faptul că prevederile din noul articol 17¹ vizează alinierea la standardele europene și „permit intervenții doar în baza conținutului periculos, nu a originii geografice”, oferind distribuitorilor timp pentru adaptare.
Alexandru Flenchea de la „Inițiativa pentru Pace” și fost vicepremier pentru Reintegrare a propus eliminarea termenului „conținut ilegal”, arătând că acesta este deja reglementat prin Codul penal. El a întrebat care sunt garanțiile că modificările nu vor duce la „un cod care să semene cu cel din Federația Rusă” și a solicitat clarificări despre rolul „notificatorilor de încredere”.
Cristina Durnea a precizat că aceștia vor fi organizații desemnate din rândul societății civile, care vor semnala platformelor conținuturi ce necesită analiză prioritară.
„Asta nu înseamnă că platforma va bloca imediat conținutul”, a explicat ea.
Tema „conținutului ilegal” a provocat dispute și între deputați și experți. Jurista Fulga Grabovschi a cerut clarificări privind platformele de unde urmează să fie eliminat acest tip de conținut, propunând ca definiția generală – „orice conținut care nu respectă legislația R. Moldova” – să fie exclusă.
„Avem autorități care determină exact prin acte juridice care este conținut ilegal”, a spus ea, sugerând că această atribuție nu ar trebui să revină Consiliului Audiovizualului.
Dezbaterea a inclus și propuneri concrete de modificare a inițiativei. Juristul și conducătorul Grupului de presă Realitatea, Dumitru Țîra, a cerut eliminarea dreptului Teleradio-Moldova de a vinde publicitate, invocând faptul că „TRM-ul extrage din piața de publicitate aproximativ 700.000 de mii de euro, ceea ce constituie cam 10-11% din piață și asta este destul de complicat pentru piața de publicitate”.
Totodată, s-a discutat despre majorarea cotei de produs media în limba română pe platformele de partajare video de la 50% la 70%.
Ion Bunduchi, expert din partea Asociației Presei Electronice, a amintit că scopul principal al reformei este modernizarea legislației și consolidarea independenței autorității de reglementare și a furnizorului public.
„Noi am criticat din 2021 prevederile care au șubrezit independența autorității de reglementare și independența furnizorului public. Niște obiective majore au fost să revenim la niște formule care să fortifice independența acestor entități, plus alinierea cu partea prin care a fost completată principala directivă audiovizuală”, a precizat Bunduchi.
Comisia parlamentară a anunțat că proiectul de lege poate fi consultat în continuare, iar propunerile în scris sunt așteptate până pe 19 iunie. Ulterior, proiectul va fi examinat în comisie și apoi dezbătut în plenul Parlamentului.
CITEȘTE ȘI:
Conform variantei de proiect care a fost propusă pentru consultări, noile prevederi vizează modernizarea Codului serviciilor media audiovizuale și introduc un set extins de definiții, obligații și mecanisme noi, menite să alinieze legislația Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene.
Printre modificările esențiale se numără introducerea noțiunilor de „dezinformare”, „conținut ilegal”, „discurs care incită la ură” și „notificator de încredere” – entitate desemnată de Consiliul Audiovizualului pentru a semnala platformelor online conținuturile problematice.
Proiectul propune și extinderea atribuțiilor Consiliului Audiovizualului, care va putea elabora reguli detaliate privind conținuturile audiovizuale, inclusiv în perioada electorală, și va avea un rol central în aplicarea sancțiunilor sau măsurilor de restricționare a programelor media din alte state, în caz de încălcări.
Pentru protejarea minorilor, furnizorii de servicii media vor fi obligați să implementeze mecanisme tehnice care limitează accesul la conținut dăunător, inclusiv prin verificarea vârstei.
Documentul mai prevede obligații de transparență pentru toți furnizorii și distribuitorii de servicii media, care vor fi obligați să publice anual informații despre finanțare, structura proprietății și respectarea misiunii editoriale.
