84 de ani de la deportările staliniste din Basarabia: Mesajele conducerii R. Moldova

La împlinirea a 84 de ani de la primul val de deportări staliniste din Basarabia, conducerea Republicii Moldova a transmis mesaje de comemorare și solidaritate cu urmașii victimelor regimului sovietic. Aceștia au amintit noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, când mii de familii au fost smulse cu forța din casele lor și deportate în Siberia, „una dintre cele mai dureroase pagini ale istoriei moderne a țării”.
„Bunici, părinți și copii au fost scoși din casele lor, urcați cu forța în vagoane marfare și deportați la mii de kilometri depărtare. Sovieticii au sfâșiat destine, au despărțit familii și au condamnat oameni nevinovați la moarte. Cei deportați au pierdut tot ce au construit de-a lungul anilor și au ajuns în lagăre de muncă forțată, de unde mulți nu s-au mai întors niciodată”, a scris Maia Sandu.
Șefa statului a subliniat că, dincolo de durerea acelor vremuri, avem obligația morală de a spune adevărul și de a nu lăsa această tragedie să se repete sau să fie dată uitării.
Și prim-ministrul Dorin Recean a adresat un mesaj în contextul comemorării victimelor primului val al deportărilor. Șeful Cabinetului de miniștri a menționat că „regimul ocupației sovietice ne-a produs multe suferințe, multă moarte, dar nu ne-a putut lua demnitatea. Și trebuie să cunoaștem și să transmitem adevărul, pentru ca amintirea celor deportați să rămână mereu vie”*.
Premierul Dorin Recean a vorbit și despre drama personală a familiei sale, șase dintre copiii bunicului său fiind deportați în Siberia.
*„Această tragedie nu este doar o statistică în cărțile de istorie – este tragedia neamului nostru.”
La rândul său, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a numit deportările o „tragedie a poporului nostru” și a accentuat importanța vorbirii deschise despre crimele trecutului.
„E de datoria noastră să nu mai permitem regimurilor să provoace astfel de crime și să ținem minte că viața omului este mai presus de orice fantezie imperialistă”, a notat șeful Legislativului.
Totodată, în mesajele oficialilor, aceștia au salutat transferul a aproximativ 20.000 de dosare ale persoanelor supuse represiunilor politice către Agenția Națională a Arhivelor.
„Începând cu luna iulie, fiecare familie poate, în sfârșit, să-și caute rădăcinile smulse și să redea un nume celor pierduți în întunericul dictaturii”, a scris șefa statului.
Primul val al deportărilor staliniste, care a avut loc în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941 reprezintă o tragedie de proporții pentru populația din Basarabia și Bucovina de Nord.
Operațiunea a fost pusă în aplicare de regimul sovietic în cadrul politicii de epurare a așa-numitelor „elemente antisovietice” și a vizat în special familiile de intelectuali, țărani înstăriți, funcționari, preoți și persoane considerate periculoase din punct de vedere politic sau ideologic.
Peste 30.000 de persoane – inclusiv femei, copii și bătrâni – au fost arestate în miez de noapte, urcate în vagoane de marfă și deportate forțat în Siberia și Kazahstan. Mulți dintre ei au pierit în drum sau în lagărele de muncă forțată, iar cei care au supraviețuit au fost marcați pe viață de suferințele îndurate.
Această primă deportare a fost urmată de alte valuri similare în anii 1949 și 1951.