Inițiativa Maiei Sandu privind crearea colegiilor anticorupție, expertizată de Comisia de la Veneția
Comisia de la Veneția a emis o opinie solicitată de autoritățile moldovenești la proiectul de lege privind înființarea colegiilor anticorupție, o inițiativă a președintei Maia Sandu, oferind mai multe recomandări. Autoritățile promit să țină cont de acestea și să definitiveze documentul în următoarele săptămâni.
Inițiativa este încă în proces de elaborare și nu a fost definitivată, a declarat pentru Teleradio-Moldova deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Vasile Grădinaru, vicepreședinte al Comisiei parlamentare juridice, numiri și imunități. Potrivit acestuia, propunerile sunt în continuare analizate, iar o formă mai clară a proiectului ar putea fi prezentată în următoarele săptămâni.
Proiectul de lege privind sistemul judiciar anticorupție a fost revizuit de Parlamentul Republicii Moldova, la solicitarea speakerului Igor Grosu. Dacă prima variantă a legii propunea înființarea unui tribunal anticorupție distinct, în urma unei opinii critice emise în 2023 de Comisia de la Veneția, autoritățile au revenit la proiect și au optat pentru înființarea unor colegii specializate anticorupție în cadrul instanțelor ordinare din Chișinău.
Această nouă abordare este apreciată de experții europeni, care subliniază că autoritățile moldovene au ținut cont de recomandările anterioare. Concomitent, procesul de vetting al judecătorilor a avansat semnificativ, odată cu plecarea a aproximativ 20% dintre magistrați, fapt ce a contribuit la restabilirea parțială a încrederii publicului în justiție.
Totuși, Comisia de la Veneția atrage atenția asupra unor riscuri legate de extinderea competenței colegiilor, care prevede că acestea vor judeca nu doar infracțiuni de corupție, ci și infracțiuni contra securității statului, precum trădarea, spionajul sau separatismul, iar acest lucru trebuie menționat explicit în lege, pentru a evita interpretările abuzive și conflictele de competență.
Totodată, proiectul prevede un număr limitat de judecători: 15 la prima instanță și doar șase la apel, ceea ce, potrivit experților europeni, poate duce la blocaje procedurale în cazul abținerii sau incompatibilității unui judecător. Comisia recomandă crearea unei liste de rezervă, cu judecători care pot fi desemnați temporar în asemenea situații. Un alt aspect ține de definirea criteriilor de eligibilitate pentru judecătorii care vor activa în aceste colegii. Formulările din proiect referitoare la integritatea etică și financiară sunt considerate neclare, iar noțiuni precum „calități și abilități profesionale necesare” sunt apreciate ca prea generale și lipsite de forță juridică.
Deputatul Vasile Grădinaru a subliniat într-un interviu pentru Radio Moldova că recomandările Comisiei de la Veneția sunt tratate cu seriozitate de către Comisia juridică, pentru numiri și imunități a Parlamentului. Potrivit lui Grădinaru, un obstacol în calea formării colegiilor este numărul insuficient de judecători.
„Întotdeauna ținem cont de recomandările Comisiei. Le analizăm și le adaptăm la realitățile noastre. Referitor la colegii, sigur că e loc de mai bine, dar trebuie să ținem cont că suntem într-un proces de evaluare. Mai mult de jumătate dintre judecători fie nu au trecut vetting-ul, fie au plecat din sistem înainte de evaluare. Prin urmare, nu putem asigura un număr mai mare de judecători în colegii sau un număr mai mare de colegii, pur și simplu pentru că nu avem suficienți magistrați. Mai mult decât atât, unele dosare nu mai pot fi transferate către colegiile specializate, având în vedere etapa în care se află. Asta înseamnă că numărul prevăzut inițial de judecători ar trebui să facă față”, ne-a spus Grădinaru.
În ceea ce privește extinderea competențelor judecătorilor anticorupție, Vasile Grădinaru a explicat că sunt aplicate prevederile existente, care vizează faptele de corupție și infracțiunile conexe, inclusiv finanțarea ilegală a partidelor și îmbogățirea ilicită. Aceste instanțe urmează să judece cazurile de mare corupție care afectează direct statul.
„Nu este vorba de o extindere propriu-zisă. Competențele sunt prevăzute de la început: infracțiuni de corupție și cele conexe, adică direct legate de corupție, precum și altele din sfera penală. Am încercat să estimăm volumul de lucru astfel încât să nu fie nici prea mare, nici prea mic pentru judecători, dar în același timp să ne asigurăm că sunt prioritizate cele mai grave infracțiuni”, a adăugat deputatul.
Întrebat dacă aceste colegii vor deveni funcționale până la sfârșitul actualului mandat al Parlamentului, Vasile Grădinaru a afirmat că guvernarea își propune ca toate proiectele aflate în examinare să fie votate în a doua lectură până la 11 iulie, însă totul depinde de volumul de muncă și de urgențele legislative care vor mai apărea.
