Raport: Parlamentul European salută progresele R. Moldova pe calea integrării europene

Republica Moldova a demonstrat progrese consistente în implementarea reformelor și continuă să avanseze ferm pe calea integrării europene, în pofida unui context regional dificil, menționează Parlamentul European. Raportul aprobat pe 18 iunie de eurodeputați cu 456 de voturi pentru, 118 împotrivă și 51 de abțineri salută „angajamentul exemplar al Republicii Moldova de a înregistra progrese în direcția aderării la UE”.

„Salutăm angajamentul ferm al Republicii Moldova față de integrarea în UE și recunoaștem importanța strategică a țării pentru Europa. Autoritățile moldovene au demonstrat o hotărâre remarcabilă de a continua reformele și de a se alinia la valorile UE, în pofida faptului că se confruntă cu provocări majore și cu presiuni externe din partea Kremlinului și a reprezentanților săi”, a declarat raportorul pentru Republica Moldova, Sven Mikser (S&D, Estonia), în cadrul ședinței Parlamentului European.

Eurodeputații au apreciat eforturile Guvernului de la Chișinău de a alinia legislația Republicii Moldova la cea a UE (așa-numitul „acquis comunitar”) și au solicitat Comisiei Europene să-și intensifice sprijinul pentru Republica Moldova.

De asemenea, Parlamentul European a apreciat faptul că cetățenii R. Moldova și-au reafirmat sprijinul pentru aderarea la UE atât la recentul referendum constituțional privind integrarea europeană, cât și în alegerile prezidențiale din 2024, „în pofida faptului că a făcut obiectul unei campanii hibride masive din partea Rusiei și a reprezentanților săi”.

Eurodeputații au mai arătat că alegerile parlamentare din toamna anului 2025 vor fi esențiale pentru continuarea traiectoriei proeuropene a Republicii Moldova și au avertizat cu privire la „intensificarea probabilă a ingerințelor străine răuvoitoare, în special a celor rusești, și a atacurilor hibride”.

Potrivit raportului aprobat de Parlamentul European, R. Moldova a făcut progrese reale în domenii esențiale — justiție, administrație, combaterea corupției și alinierea la politica externă a UE. Totodată, documentul scoate în evidență și obstacole vechi, pe care Chișinăul trebuie să le depășească rapid pentru a avansa în negocieri și a evita blocaje.

Justiția: vetting în desfășurare, prea multe dosare în instanțe

Potrivit Comisiei Europene, unul dintre pilonii reformei statului de drept este evaluarea extraordinară a judecătorilor și procurorilor. În 2023 și 2024, R. Moldova a finalizat vetting-ul membrilor Consiliului Superior al Magistraturii (11 din 12 membri validați) și ai Consiliului Superior al Procurorilor, numind și un nou procuror general verificat de comisiile de integritate.

Totuși, datele oficiale indică probleme serioase la nivel de funcționare:

Durata medie a unui proces administrativ de primă instanță este de 544 de zile, conform raportului pe 2024.
Rata de rezolvare a cauzelor administrative rămâne sub 80%, ceea ce duce la creșterea stocului de dosare nerezolvate.
În mai 2024, jumătate din judecătorii Curții de Apel Chișinău au demisionat după ce au fost incluși în lista pentru evaluare extraordinară, ceea ce a generat blocaje în repartizarea dosarelor.

De asemenea, reorganizarea hărții judiciare a fost aprobată în iunie 2024, dar punerea ei în aplicare a fost întârziată, iar infrastructura instanțelor din teritoriu rămâne deficitară.

Corupția: lege nouă, rezultate puține

Republica Moldova a adoptat în februarie 2024 un Program Național de Integritate și Anticorupție pentru 2024–2028 și a clarificat mandatul Centrului Național Anticorupție și al Procuraturii Anticorupție. Au fost introduse proceduri pentru confiscarea extinsă și judecarea în lipsă, în special pentru fugari precum Vladimir Plahotniuc sau Ilan Șor.

Totuși, Comisia Europeană semnalează că disputele publice între instituțiile anticorupție, pe de o parte, și procurori și judecători, pe de altă parte, subminează încrederea publicului. Deși legislația a fost întărită, bilanțul concret rămâne modest: sunt puține condamnări definitive în dosare de corupție mare, iar Autoritatea Națională de Integritate are nevoie de mai mult personal și instrumente digitale pentru a verifica averile demnitarilor.

Alegeri și drepturi democratice: progrese, dar și controverse

Alegerile locale din noiembrie 2023 și primul tur al alegerilor prezidențiale din 20 octombrie 2024 au fost, în general, bine organizate, dar nu au fost lipsite de probleme:

Anulări de candidaturi: pe fondul temerilor de securitate, candidați din formațiuni declarate neconstituționale au fost excluși din cursele electorale chiar înainte de ziua votului. Curtea Constituțională a declarat ulterior neconstituționale modificările care au permis aceste interdicții automate.
Interferențe externe: Raportul menționează presiuni hibride și campanii de dezinformare orchestrate de actori străini, ceea ce a dus la suspendarea mai multor posturi TV considerate surse de propagandă.

Pe de altă parte, Republica Moldova a făcut progrese în îmbunătățirea legislației media: au fost introduse reguli mai clare pentru transparența proprietății televiziunilor și radiourilor, s-a creat un fond de sprijin pentru presa independentă, iar autoritățile au intensificat măsurile pentru a combate dezinformarea și propaganda externă. Totuși, rapoartele Comisiei Europene arată că intimidarea jurnaliștilor, inclusiv prin hărțuire online și procese de tip SLAPP, continuă să fie frecventă, iar transparența nu se aplică încă presei online. De asemenea, concentrarea proprietății media în mâinile câtorva grupuri rămâne o vulnerabilitate majoră pentru pluralismul informațional. Comisia recomandă consolidarea independenței Consiliului Audiovizualului, extinderea obligațiilor de transparență la presa digitală și măsuri mai ferme pentru protecția efectivă a jurnaliștilor. Procese de tip SLAPP - acțiuni în justiție abuzive folosite pentru a intimida și reduce la tăcere jurnaliști sau activiști care critică public persoane sau instituții influente.

Drepturi fundamentale: minorități și grupuri vulnerabile

Raportul arată că R. Moldova a adoptat un nou Program Național pentru Drepturile Omului și a intensificat combaterea violenței de gen, dar persistă lacune:

Condițiile de detenție în unele penitenciare nu respectă standardele internaționale.
Persoanele cu dizabilități aflate în grija statului nu beneficiază de tratament medical adecvat.
Comunitatea romă se confruntă în continuare cu discriminare și acces limitat la servicii de bază.

Comisia cere acțiuni urgente pentru a îmbunătăți colaborarea între instituțiile responsabile și pentru a aloca mai multe resurse Ombudsmanului și Consiliului pentru Egalitate.

Economie: între stabilitate macroeconomică și vulnerabilități

Pe plan economic, Republica Moldova a reușit să gestioneze un context regional extrem de complicat, evitând o criză financiară majoră în pofida efectelor indirecte ale războiului din Ucraina și a creșterii prețurilor la energie. Potrivit Comisiei Europene, R. Moldova a menținut stabilitatea macroeconomică datorită unei politici monetare prudente și consolidării sectorului bancar.

În paralel, țara a făcut pași importanți pentru a reduce dependența energetică de sursele din est. În 2023, pentru prima dată, Moldova a cumpărat gaze naturale din mai multe surse alternative, iar interconexiunile cu rețelele europene de electricitate s-au extins, reducând riscurile de șantaj energetic.

Cu toate acestea, rapoartele scot în evidență că productivitatea muncii rămâne printre cele mai scăzute din regiune. Sectoarele tradiționale, cum ar fi agricultura, contribuie semnificativ la PIB, dar generează valoare adăugată modestă și sunt extrem de vulnerabile la schimbările climatice.

Un alt punct slab este economia informală:

Estimările arată că aproape un sfert din forța de muncă activă lucrează fără contracte legale sau contribuții sociale, ceea ce afectează veniturile bugetului de stat și sistemul de pensii.
În același timp, rata de ocupare a femeilor rămâne sub media UE: doar 50% dintre femeile apte de muncă au un loc de muncă, comparativ cu 67% media europeană.

Întreprinderile de stat și intervenția guvernului

Deși există strategii clare pentru restructurarea și privatizarea întreprinderilor de stat, aplicarea lor progresează lent. Companii importante din sectoare-cheie, cum ar fi energie, transporturi sau telecomunicații, sunt încă sub control majoritar public, ceea ce reduce concurența și limitează investițiile private.

În același timp, subvențiile și ajutoarele de stat, deși mai bine reglementate decât în trecut, rămân o pârghie folosită frecvent în perioadele de criză, ceea ce poate distorsiona piața.

Priorități și recomandări pentru viitor

Comisia Europeană recomandă R. Moldova:

Să continue măsurile de consolidare fiscală, pentru a reduce deficitul bugetar și a ține sub control datoria publică.
Să accelereze implementarea strategiilor de atragere a investițiilor private, inclusiv prin reducerea birocrației și îmbunătățirea climatului de afaceri.
Să investească masiv în infrastructura critică — drumuri, căi ferate, logistică, rețele energetice și digitalizare — pentru a spori conectivitatea internă și externă și a susține competitivitatea economică.
Să pună accent pe educație și formare profesională, pentru a reduce discrepanța dintre cerințele pieței muncii și calificările forței de muncă, în special în mediul rural.

Ce urmează: testul implementării

La final, Comisia Europeană concluzionează că R. Moldova merge în direcția corectă, dar va fi evaluată strict pe aplicarea practică a reformelor. Legile adoptate trebuie puse în practică, instituțiile să rămână independente și capabile, iar cetățenii să vadă rezultate concrete în justiție, administrație și economie.

În lipsa unor progrese clare în dosarele de corupție, în reducerea influențelor oligarhice și în garantarea drepturilor fundamentale pentru toți cetățenii, drumul spre capitole de negociere deschise și avansate poate fi mult încetinit.

Menționăm că, în decembrie 2023, Consiliul European a aprobat deschiderea negocierilor de aderare, iar în iunie 2024 a avut loc prima Conferință Interguvernamentală, marcând începutul evaluării detaliate pe fiecare capitol al acquis-ului comunitar.