„Destinul țării este în mâinile cetățenilor”: Republica Moldova marchează 35 de ani de suveranitate
Republica Moldova marchează, pe 23 iunie, 35 de ani de la adoptarea Declarației de Suveranitate, documentul care a pus temelia independenței statului și a consacrat dreptul cetățenilor de a-și decide singuri soarta. Într-un context regional complicat, autoritățile de la Chișinău și experții susțin că „destinul țării este în mâinile cetățenilor”, suveranitatea și integrarea europeană merg mână în mână, iar statutul de membru al Uniunii Europene doar consolidează capacitatea de decizie a țării.
Integrarea europeană întărește, nu slăbește suveranitatea Republicii Moldova, a declarat, luni, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), Iulian Groza, la emisiunea „Bună Dimineața” de la Moldova 1.
„Când spunem suveranitatea unei țări, asta înseamnă că puterea de luare a deciziilor într-un stat îi aparține poporului. Lucrul acesta se regăsește și în Constituția noastră”, a menționat Groza, amintind că Declarația de Suveranitate adoptată acum 35 de ani a avut un scop clar: „Moldova să aibă dreptul să își decidă singură viitorul, indiferent de alte forțe și alte puteri care ar fi existat sau există în lume”.
Potrivit expertului, termenul de suveranitate a fost, în timp, politizat și folosit în discursuri care promovează izolarea, însă, pentru Republica Moldova, drumul european reprezintă consolidarea independenței.
„Apropierea noastră de Uniunea Europeană ne oferă, de fapt, putere de decizie similară cu a celorlalte state. Vom fi la masa de discuții atunci când vom fi membri ai Uniunii Europene, împreună cu alte state și, în așa fel, vom avea și o mai mare putere de decizie împreună cu alții, cu același vot egal, ca să ne croim viitorul și să ne întărim puterea noastră de decizie în Uniunea Europeană”, a spus el.
Referindu-se la mitul pierderii suveranității odată cu aderarea la UE, Groza a explicat faptul că „Uniunea Europeană nu poate să decidă pentru Republica Moldova, spre exemplu, din ce alianțe să facem parte sau ce fel de politici în domeniul de competență națională să luăm”.
El a precizat că deciziile europene se bazează pe reguli transparente și pe un echilibru între instituții: „Comisia Europeană nu ia o decizie de una singură, dar propune, ca în oricare altă țară: Guvernul vine cu o propunere, iar Parlamentul votează”.
În final, Groza a insistat că viitorul european este singura cale de consolidare a suveranității statului nostru.
„Republica Moldova nu are astăzi altă cale decât să adere la Uniunea Europeană pentru a-și întări independența și suveranitatea”, a punctat directorul IPRE.
Marșul Solidarității, în premieră la Chișinău
Potrivit șefului Cabinetului președintelui R. Moldova, Adrian Băluțel, Ziua Suveranității simbolizează „momentul în care oamenii au afirmat că sunt liberi și că pot să-și decidă singuri soarta”*. El a declarat, în dimineața zilei de 23 iunie, la emisiunea „Dimineața cu Radio Moldova”, că „destinul țării se află în mâinile cetățenilor și nimeni nu are dreptul să le ia acest lucru”.
Adrian Băluțel a amintit, în context, că la Chișinău va fi organizat, în premieră, un eveniment amplu dedicat acestui moment istoric. Manifestările vor începe cu un recital la monumentul Ion și Doina Aldea-Teodorovici, fiind urmate de un marș spre Președinție.
„Doina și Ion Aldea-Teodorovici au fost, poate, cele mai puternice voci ale libertății în acea perioadă. Prin artă și cultură, ei au insuflat simțul libertății în inimile generației de atunci”, a spus Băluțel.
Oficialul a îndemnat cetățenii să participe la Marșul Solidarității, purtând ia sau cămașa tradițională, în semn de respect pentru patrimoniul cultural și pentru curajul celor care au apărat libertatea Republicii Moldova: „Cine poate veni în ie – este binevenit. Cine, nu – este, desigur, binevenit oricum. Important este să fim împreună și să celebrăm”.
Ziua Suveranității, moment de cotitură pentru istoria Republicii Moldova
Adoptată în iunie 1990, Declarația de Suveranitate a fost văzută ca o primă formulare timidă a dorinței de independență a statului nostru, pe fondul unei mișcări de Renaștere Națională și al erodării legitimității Uniunii Sovietice, a amintit istoricul Igor Cașu, directorul Agenției Naționale a Arhivelor, la Moldova 1.
„Ea precede, după conținut, Declarația de Independență. Ea spune mai timid anumite lucruri, nu le spune până la capăt, dar le spune”, a explicat Cașu la emisiunea „Bună dimineața”, menționând că adevărata ruptură s-a produs în 1991, când Republica Moldova și-a proclamat oficial independența.
În contextul anilor ’90 ai secolului trecut, suveranitatea a fost aleasă ca o etapă necesară spre independență, pe modelul altor republici din spațiul sovietic, reprezentând, de fapt, „independența spusă cu jumătate de gură”.
Potrivit istoricului, societatea moldovenească a înțeles rapid semnificația momentului: „Noi am avut și acțiuni care au precedat inclusiv Declarația de Suveranitate. Cea mai mare victorie este, desigur, Marea Adunare Națională din 27 august 1989, după care a fost adoptată legislația lingvistică și trecerea la alfabetul latin”.
R. Moldova a fost a șasea republică din URSS care a adoptat un astfel de document, după exemplul țărilor baltice.***
CITIȚI și
Declarația de Suveranitate, pasul decisiv spre independență: Ediție specială la Moldova 1
Cetățenii sunt îndemnați să se alăture, pe 23 iunie, la Marșul Suveranității
De Ziua Suveranității, PSRM anunță un miting în fața Parlamentului
