Revista Presei // Reformele Republicii Moldova, apreciate la summitul de vară al UE
Summitul de vară al Uniunii Europene; apelul foștilor deportați de a înăspri sancțiunile pentru cei care neagă represiunile comuniste și de ce Kremlinul vrea ca Republica Moldova să-și revizuiască manualele de istorie, sunt câteva dintre principalele subiecte ale presei, trecute în revistă.
„Susținem cu fermitate și în mod constant aderarea Republicii Moldova la UE.” Jurnal TV propune declarația președintei Parlamentului European, Roberta Metsola, care spune că progresele înregistrate de țara noastră în parcursul său European, trebuie să fie însoțite de un nivel egal de ambiție din partea Uniunii Europene.
La summitul de vară al UE, convocat joi la Bruxelles, România și alte țări membre au lăudat reformele Moldovei și au cerut încurajarea ei și mai decisă, scrie Europa Liberă. Declarația finală a reuniunii, consultată în avans de jurnaliști, mai precizează că Uniunea Europeană va continua să colaboreze îndeaproape cu Republica Moldova pentru a spori reziliența și stabilitatea țării în fața activităților destabilizatoare persistente ale Rusiei, inclusiv a atacurilor hibride, menite să submineze instituțiile democratice ale țării.
Editorialistul Vitalie Cazacu consideră că reținerea de către FSB a doi cetățeni moldoveni acuzați de spionaj, face parte dintr-o operațiune clasică de intoxicare mediatică. În articolul său de pe Nordnews, el menționează că în ajunul alegerilor parlamentare din toamnă, se dorește crearea unei stări de nesiguranță, discreditarea autorităților de la Chișinău și alimentarea narativelor pro ruse. Mai mult, arestarea celor doi cetățeni a avut loc în aceeași zi în care Ilan Șor, anunță că guvernarea de la Chișinău pregătește o … mobilizare militară. În paralel, presa rusă atacă reformele din Forțele Armate ale Republicii Moldova, iar canalele de Telegram aservite Kremlinului bagă narațiuni despre presupuse intenții belicoase ale Chișinăului. Republica Moldova trebuie să fie vulnerabilizată, iar cetățenii ei – derutați, speriați, convinși că direcția pro-europeană aduce război, nu pace, constată editorialistul.
Asociația Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Republica Moldova a lansat un apel public în care solicită autorităților să condamne ferm negarea și manipularea represiunilor comuniste. Pe Moldova 1 găsiți reacția asociației, care vine după declarațiile fugarului Ilan Șor, care a negat crimele regimului comunist din perioada 1917-1989. Organizația cere sancțiuni mai dure pentru astfel de afirmații, pe care le consideră periculoase pentru memoria istorică a țării. „Cele invocate de Ilan Șor sunt niște falsuri. Încercarea lui de a nega represiunea politică reprezintă o insultă la adresa descendenților foștilor deportați și nu doar”, se spune în apel.
Între timp, Kremlinul vrea ca Republica Moldova și alte state să-și revizuiască manualele de istorie. Unimedia scrie că Ministrul rus al Educației, Serghei Kravțov, a acuzat fostele republici sovietice precum că distorsionează istoria cu prezentarea „excesiv de negativă” a Rusiei și a Uniunii Sovietice în manualele școlare. Academia Rusă de Științe a analizat manualele de istorie din 11 foste „republici sovietice” și a ajuns la concluzia că în unele dintre ele, Rusia este prezentată ca un stat colonial și agresor care acționează în propriile interese. De menționat că în contextul invaziei din Ucraina, Guvernul rus a introdus un nou manual de istorie pentru liceeni, care reflectă interpretarea Kremlinului asupra evenimentelor recente.
Pe 28 iunie se împlinesc 85 de ani de la ocuparea Basarabiei de către trupele sovietice. IPN propune editorialul Ziua călăului nerăzbunat, semnat de istoricul Anatol Țăranu, în care vorbește despre mașinăria propagandei sovietice și cum 28 iunie a fost impusă ca „zi a eliberării”. În realitate, a fost începutul unui coșmar întins pe zeci de ani, care a însemnat nu doar ocupație militară, ci și o dezrădăcinare metodică și nemiloasă a identității românești. Istoricul spune că efectele persistă în confuziile identitare, în fricile colective, în slăbiciunile geopolitice, care încă apasă asupra Republicii Moldova. Atâta timp cât vom accepta falsificarea istoriei, atâta timp cât vom închide ochii la adevăr și vom lăsa propaganda să ne interpreteze trecutul, rămânem captivi într-un periculos „sindrom Stockholm” al memoriei colective, în care victima ajunge să-și îmbrățișeze călăul, spune Anatol Țăranu. Găsiți articolul pe IPN.
Primarul de Boldurești, nu se lasă de mandatul său, scrie TVR Moldova. Nicanor Ciochină spune că va candida pentru un alt mandat dacă vor fi anulate alegerile din localitate. Pe 25 iunie, Judecătoria Ungheni a anulat turul doi de scrutin din comuna Boldurești, dar și decizia cu privire la validarea mandatului de primar, obținut de Ciochină în urma alegerilor. Decizia a fost contestată la Curtea de Apel Nord. Edilul pledează nevinovat. Amintim că Nicanor Ciochină este învinuit că a lovit cu mașina mortal un copil, a fugit de la fața locului și a încercat să ascundă urmele accidentului.
Procurorii moldoveni sunt optimiști și spun că extrădarea lui Veaceslav Platon din Marea Britanie este posibilă până la sfârșitul anului. Pro TV a discutat cu adjunctul procurorului șef Anticorupție, Octavian Iachimovschi, care a menționat că procurorii din Republica Moldova au suficiente probe pentru a-l aduce pe Platon în țară, în pofida faptului că a depus cerere de azil. Iachimovschi a menționat că există două cereri de extrădare pe numele lui Platon: una formulată de Procuratură și alta de Ministerul Justiției, fiind vorba de câteva dosare aflate în instanța de judecată.
Fostul secretar al Partidului Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa, Adrian Culai, a fost găsit vinovat de prima instanță pentru acceptare cu bună știință a finanțării partidului politic din partea unui grup criminal organizat. Ziarul de Gardă scrie că el a fost condamnat la 4 ani de închisoare, cu suspendare. Culai și-a recunoscut vinovăția. Conform unui comunicat al Judecătoriei Chișinău, în august 2023, acesta a acceptat cu bună știință mijloace bănești în sumă de 452 700 de dolari, de la un grup criminal organizat, în scopul consolidării unui partid politic pe care Ilan Șor și-a dorit să-l conducă.
Tot Ziarul de Gardă notează că pentru prima dată, Curtea Supremă de Justiție anulează o decizie a Comisiei Pre-vetting de nepromovare a evaluării repetate. Astfel, prin decizia instanței, magistratul Ion Chirtoaca, candidat pentru funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii din rândul candidaților judecători, care nu a promovat de două ori evaluarea integrității desfășurată de Comisia Pre-vetting, trece procedura. Comisia Pre-vetting a decis anterior că Ion Chirtoaca nu întrunește criteriile de integritate financiară și etică întrucât „s-au constatat dubii serioase cu privire la respectarea de către candidat a criteriilor de integritate etică și financiară”.
