Revista presei // ȘORistan ori pericolul kolhozificării în R. Moldova; Mașinăria de propagandă, în acțiune după marșurile din Chișinău
Presa națională își focalizează atenția asupra unei noi runde de screening bilateral cu Uniunea Europeană, axată pe Mediu și schimbări climatice. Numeroși experți atenționează între timp despre pericolul războiului informațional dus de Federația Rusă în RM. Din presă mai aflăm că Parlamentul de la Chișinău schimbă legea cetățeniei după ce mai mulți oligarhi ruși au încercat, prin fraudă, să dobândească cetățenia R. Moldova ca să evite sancțiunile internaționale.
Numeroase publicații transmit că Republica Moldova va participa în următoarele zile, la Bruxelles, la o nouă rundă de screening bilateral cu Uniunea Europeană, axată pe Capitolul 27 – Mediu și schimbări climatice. Este vorba despre unul dintre cele mai complexe capitole ale negocierilor, care include peste 200 de acte europene și acoperă șapte domenii tematice, notează Newsmaker, care o citează pe viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov.
Printre cele mai problematice aspecte de mediu, care vor da bătăi de cap negociatorilor Republicii Moldova la Bruxelles, sunt gestionarea deșeurilor, calitatea scăzută a apei potabile și administrarea sectorului silvic, constată Moldova 1. Postul public de televiziune amintește că la începutul lunii iunie, Republica Moldova a încheiat, la Bruxelles, procesul de screening pe Capitolul 13, care ține de pescuit și acvacultură, proces prin care a fost evaluat nivelul de aliniere a legislației naționale și practicilor în acest domeniu la cele ale Uniunii Europene.
Radio Chișinău postează o nouă emisiune în cadrul proiectului „27 de DA. Republica Moldova, în inima Europei”, de această dată din Cehia – Patria lui Vaclav Havel și a „adevărului rostit cu voce tare, în mod colectiv”. Sprijinul constant oferit de Cehia pentru extinderea Uniunii Europene, inclusiv în ceea ce privește parcursul european al Republicii Moldova, reflectă nu doar solidaritatea regională, ci și lecțiile propriei tranziții, de la totalitarism la democrație, observă autorul emisiunii. Agenția Cehă de Dezvoltare sprijină RM prin proiecte în agricultură durabilă, administrație publică, sănătate și protecția mediului promovează reformele în justiție, statul de drept și integrarea energetică a Republicii Moldova în rețeaua europeană, notează Radio Chișinău. În prezent, Cehia oferă expertiză și sprijin și în combaterea dezinformării, manipulării mediatice și altor forme de război hibrid, remarcă aceeași sursă.
Experții citați de mai multe publicații atenționează între timp cetățenii să fie selectivi și responsabili atunci când aleg sursele de informare. Federația Rusă urmărește destabilizarea spațiului electoral și informațional al Republicii Moldova, semnalează TVR Moldova. Mediul online, în special rețeaua Telegram, este folosit pe larg pentru campanii orchestrate de dezinformare, precizează autorul articolului. Sursa face trimitere la un studiu realizat de experții comunității Watchdog, în colaborare cu specialiști din Ucraina, care au analizat aproximativ 10 mii de mesaje de pe Telegram. Experții constată că situația în Republica Moldova este similară cu cea din 2014 din Ucraina. Printre strategiile aplicate în mediul online de Federația Rusă sunt folosirea știrilor vechi, campaniile orchestrate de dezinformare pe Telegram, exagerarea unor evenimente sau întâmplări, victimizarea liderilor de opoziție, precum și promovarea politicienilor pro-ruși, relevă experții. Dacă în regiunea transnistreană ei bat în probleme de securitate, atunci în regiunea găgăuză ei folosesc imaginea Evgheniei Guțul pentru a victimiza opoziția sau mai degrabă oamenii afiliați lui Șor, observă Rodica Pîrgari, expert în monitorizare.
De la secvențe trunchiate la acuzații grave: Mașinăria de propagandă, în acțiune după marșurile din Chișinău – e titlul unui articol publicat de TV8. Marșurile din 15 iunie din Chișinău au scos la iveală nu doar divizarea socială, dar au reușit să declanșeze o adevărată avalanșă de falsuri și speculații, constată sursa citată. Deși autoritățile, imaginile video și alte dovezi au arătat că au existat numeroase provocări, iar forțele de ordine au activat în cadrul legal, unii politicieni au preferat să vină cu acuzații grave la adresa poliției, subliniază TV8. Potrivit sursei citate, mesaje similare au fost distribuite de un număr impresionant de televiziuni din Rusia, care au încercat să prezinte Republica Moldova drept un stat nedemocratic, care luptă împotriva propriilor cetățeni. Cinic și ironic este că asemenea acuzații vin din partea unui stat unde protestele sunt interzise, iar oamenii - reținuți pentru că protestează cu o foaie albă, remarcă autorul articolului.
ȘORistan ori pericolul kolhozificării în R. Moldova – e titlul unei ample analize, publicate de comentatorul politic, Mihai Isac, pe portalul Deschide.md. „Enclavizarea” unor regiuni ale Republicii Moldova se referă la transformarea lor în enclave politico-administrative – zone izolate de restul țării, dominate de un grup local care acționează în afara sau chiar împotriva autorității centrale legitime, explică Mihai Isac. Potrivit expertului, în contextul actual, putem vorbi despre capturarea de facto a unor localități precum, Taraclia, Orhei și Comrat de către rețeaua oligarhului fugar Ilan Șor. Municipiul Orhei ilustrează perfect pericolul enclavizării locale, consideră expertul. Începând din 2015, odată cu alegerea lui Ilan Șor ca primar (în pofida faptului că acesta se afla sub anchetă în dosarul „furtul miliardului”), Orheiul a devenit laboratorul politic al Partidului Șor. Istoria ne-a arătat, inclusiv prin experiența dureroasă a conflictului transnistrean, că pierderea controlului asupra unei părți a teritoriului poate deveni permanent, atenționează Mihai Isac.
Chișinăul exclude vulnerabilitățile din legea cetățeniei, titrează Deutsche Welle. Parlamentul de la Chișinău schimbă legea cetățeniei după ce mai mulți oligarhi ruși au încercat, prin fraudă, să dobândească cetățenia Republicii Moldova ca să evite sancțiunile internaționale, precizează editorialistul, Vitalie Călugăreanu. Conform datelor autorităților moldovene, peste 100 de persoane au încercat, în ultimii trei ani, să obțină cetățenia Republicii Moldova prin fraudă, în unele cazuri generând riscuri și vulnerabilități pentru securitatea statului. Numărul solicitanților de cetățenie moldovenească s-a triplat după invazia Rusiei asupra Ucrainei. Anual, se înregistrează peste 20.000 de cereri. 70% provin din Rusia. Aproximativ 10% din Belarus. Ucrainenii au depus și ei peste 4000 de cereri de dobândire a cetățeniei Republicii Moldova. De asemenea, peste 100 de români au solicitat cetățenia Republicii Moldova în ultimii 3 ani. După intrarea în vigoare a noilor amendamente la legea cetățeniei, solicitanții care nu cunosc limba română și prevederile Constituției Republicii Moldova nu vor mai putea obține cetățenie moldovenească, subliniază DW.
Presa din RM amintește că pe 28 iunie, s-au împlinit 85 de ani de la anexarea de către Uniunea Sovietică a Basarabiei, Bucovinei de Nord și a Ținutului Herța. Cei care nu-și cunosc istoria riscă să o repete, iar ceea ce se întâmplă în Ucraina este o dovadă clară a acestui pericol, susțin autoritățile, citate de postul public de televiziune, Moldova 1. „Noi vedem lucrul acesta prin toate acțiunile și zvâcnirile unui imperiu de la Răsărit care nu se poate lăsa de ambițiile sale. Foarte importantă este memoria vie, memoria martorilor oculari care nu poate schimba și nu poate transmite acea emoție”, a declarat președintele Parlamentului, Igor Grosu. Supraviețuitori ai represiunilor, reprezentanți ai autorităților și instituțiilor muzeale, cercetători, precum și tineri interesați de cunoașterea trecutului țării au participat la primul Congres Național al Memoriei, eveniment, dedicat promovării memoriei victimelor represiunilor politice din perioada 1917-1989, transmite IPN. Ministrul educației și cercetării, Dan Perciun, a menționat că acest congres a fost organizat nu doar pentru a evoca un trecut dureros, ci și pentru a reafirma o responsabilitate comună – „de a păstra vie memoria victimelor regimului comunist totalitar și de a transforma această memorie într-un fundament al demnității și rezilienței noastre ca societate”.
