Ce lasă în urmă legislatura 2021–2025: obiectivul integrării în UE fixat în Constituție și transparență scăzută
Actuala legislatură a Parlamentului, care își încheie mandatul pe 11 iulie 2025, a fost una dintre cele mai productive din punct de vedere legislativ, dar și printre cele mai criticate. Parlamentul a reușit să adopte circa o mie de legi, să susțină reforme majore, să-i facă dreptate limbii române în Constituție și să contribuie la deschiderea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Totuși, Parlamentul a fost des criticat pentru abateri de la regulile democratice, pentru că a ignorat opoziția, a adoptat legi în grabă și a lucrat netransparent.
Rapoartele Asociației Promo-LEX arată că eficiența legislativă a fost obținută adesea în defavoarea dialogului democratic, a controlului asupra Guvernului și a implicării cetățenilor. Totodată, în timp ce unii analiști menționează rezultatele importante obținute în alinierea la legislația europeană, introducerea obiectivului de integrare europeană în Constituție și în domeniul energiei regenerabile, alții remarcă reflexe autoritare, calitatea slabă a unor legi și o opoziție ignorată.
Două partide și un bloc politic
În urma alegerilor parlamentare anticipate din 2021, în Parlament au acces trei entități politice care au trecut pragul electoral. Mai exact, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a obținut o majoritate parlamentară de 63 de mandate (52,80%), fiind urmat de Blocul Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) cu 32 de mandate (27,17%) și Partidul „Șor” cu șase mandate (5,74%).
Pe parcursul celor patru ani de mandat, componența fracțiunilor parlamentare a suferit modificări. Din fracțiunea PAS au plecat două deputate – Victoria Cazacu și Olesea Stamate, care au ales să activeze în calitate de deputate neafiliate. Blocul Comuniștilor și Socialiștilor a pierdut, la rândul său, cinci deputați: Vasile Bolea, Gaik Vartanean, Alexandr Suhodolski, Irina Lozovan și Alexandr Nesterovschi, aceștia continuându-și activitatea ca deputați neafiliați.
În aprilie 2023, Parlamentul l-a exclus pe deputatul Ilan Șor, după ce acesta a fost condamnat definitiv la 15 ani de închisoare în dosarul legat de frauda bancară. Trei luni mai târziu, Partidul „Șor” a fost declarat neconstituțional, iar, drept rezultat, cei cinci deputați ai formațiunii și-au pierdut statutul de fracțiune și au devenit independenți.
Alexandru Tănase: majoritate stabilă, dar reflexe autoritare
Alexandru Tănase, fost ministru al Justiției și ex-președinte al Curții Constituționale, remarcă o trăsătură dominantă a acestei legislaturi: majoritatea monocoloră a PAS. În opinia sa, aceasta a asigurat stabilitate procedurală, dar a avut un impact negativ asupra funcționării democratice a Parlamentului.
„Parlamentul a funcționat mai curând ca o mașină de vot – eficientă în adoptarea proiectelor venite din partea Executivului, dar mai puțin ca o instituție a dezbaterii, a pluralismului și a contrabalansării democratice”, a declarat Tănase pentru Moldova 1.
Potrivit sursei citate, opoziția a fost redusă la o prezență simbolică, iar cooperarea interpartinică a lipsit aproape complet. El critică, de asemenea, lipsa de profesionalism a deputaților din majoritatea parlamentară și instabilitatea legislativă cauzată de această incompetență.
„Din perspectiva democrației parlamentare, actuala legislatură a fost dominată de reflexe autoritare și practici inchizitoriale, care au redus la minimum dezbaterea reală asupra chestiunilor de interes public”, a opinat Tănase.
Ion Tăbîrță: fără acest Parlament, nu începeau negocierile de aderare
Analistul politic Ion Tăbârță consideră că, indiferent de critici, principalul merit al Legislativului din perioada 2021–2025 este deschiderea negocierilor de aderare la UE. Acesta menționează voința politică clară a unei majorități proeuropene, spre deosebire de legislaturile anterioare.
„Până la urmă, va fi Legislativul care a deschis calea spre negocierile de aderare a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană. (...) Acest Parlament a fost, practic, primul Legislativ unde am avut o majoritate cu o voință reală, cu o politică reală de a ne integra în Uniunea Europeană”, a punctat Tăbârță.
Totuși, analistul critică profesionalismul echipei PAS, despre care spune că a adoptat legi cu erori grave, cum ar fi cea a amnistiei. Lipsa unei coaliții sau a unei opoziții constructive a dus, în opinia sa, la proiecte slabe și lipsă de control reciproc.
„PAS-ul, având majoritatea, nu a avut o anumită concurență sănătoasă din altă parte. [...] Am avut foarte multe situații când anumite proiecte de lege sau anumite legi erau votate cu anumite probleme”, a explicat analistul.
Opoziția, în opinia sa, nu a acționat în interesul național, ci în cel geopolitic al Federației Ruse și al oligarhilor fugari.
Recorduri în energie regenerabilă și legi europene, dar eșecuri în combaterea dezinformării
Expertul WatchDog.md, Ștefan Bejan, consideră că legislatura din perioada 2021–2025 a înregistrat mai multe succese, în special în domeniul energiei regenerabile și al alinierii la legislația europeană. Printre realizările notabile, el menționează pachetul legislativ care a permis extinderea rapidă a producției din surse regenerabile.
„Noi am avut recent un record în consumul de energie regenerabilă, peste 48% din energia consumată pe 29 iunie a provenit din resurse regenerabile. Dar acest lucru a fost posibil și datorită legilor care au fost votate în Parlament și care au permis oamenilor de afaceri, gospodăriilor, caselor să-și instaleze panouri solare și turbine eoliene”, a arătat Bejan.
Un alt succes evidențiat de Bejan este transpunerea legislației europene și aderarea Republicii Moldova la sistemul SEPA.
Tot la capitolul reușitelor, expertul menționează modificările Constituției, care au consfințit denumirea oficială a limbii române și includerea parcursului european al Republicii Moldova în Legea Supremă, în urma referendumului constituțional din toamna anului 2024.
„În mandatul actualului Legislativ, a fost modificată, într-un final, Constituția Republicii Moldova cu privire la limba de stat - limba română. De asemenea, în timpul actualului legislativ a avut loc referendumul cu privire la integrarea europeană și a trecut, chiar dacă la limită, ceea ce a dus la includerea în Constituție a obiectivului de integrare europeană”, a punctat Bejan.
În același timp, expertul a criticat reforma justiției, Legea amnistiei, dar și inițiativele legate de combaterea dezinformării.
Promo-LEX: eficiență legislativă, dar regres democratic
Potrivit datelor analizate de Promo-LEX în perioada august 2021 – decembrie 2024, Parlamentul a fost activ din punct de vedere legislativ, însă transparența procesului a scăzut vizibil.
Deși în toamna anului 2024 s-a înregistrat o ușoară îmbunătățire la capitolul respectării normelor de transparență - încălcările au scăzut de la 49% la 38%, nivelul general rămânea jos. În 2023, doar 5% dintre proiectele de lege au fost consultate public, cel mai mic procent din ultimii ani. În 2024, cifra a crescut la 7%, însă lipsa avizelor, a consultărilor reale și graba în adoptarea proiectelor au rămas probleme majore.
Opoziția, constant marginalizată: Rata de succes a inițiativelor legislative ale opoziției a rămas nesemnificativă pe tot parcursul legislaturii. Dacă majoritatea PAS a avut în 2023 o rată de succes de 73%, opoziția parlamentară și deputații neafiliați nu au reușit să promoveze niciun proiect. Nici în sesiunea de toamnă 2024 nu au fost organizate ședințe dedicate propunerilor opoziției, contrar prevederilor Regulamentului Parlamentului.
Funcția de control: Parlamentul nu și-a exercitat eficient rolul de supraveghere a activității Guvernului. Numărul interpelărilor a scăzut, moțiunile de cenzură au fost respinse, iar în toamna lui 2024 nu a fost înregistrată nicio întrebare oficială adresată Executivului. Audierile asupra rapoartelor instituționale nu au avut rezultate vizibile, ceea ce indică o formalizare a acestei funcții.
Ritm accelerat, dar impredictibil: Aproape trei sferturi dintre proiectele adoptate în toamna 2024 au fost inițiate de Guvern, iar peste o treime au fost examinate în regim de urgență. 37% dintre proiecte au fost votate în ambele lecturi în aceeași ședință. În ciuda ritmului alert, doar 37% din Programul legislativ pentru 2024 a fost realizat.
Bugetul Parlamentului a crescut cu 19% față de anul anterior, atingând suma de 53 de milioane de lei în 2024. Cu toate acestea, lipsa detaliilor privind cheltuielile persistă, iar salariile deputaților rămân netransparente, în ciuda solicitărilor societății civile.
