Revista presei // Moldovenii, carne de tun în războaiele lui Putin?
Presa națională urmărește pregătirile partidelor pentru scrutinul parlamentar din 28 septembrie, având în vizor și activitatea liderilor pro-ruși, care urmăresc deturnarea cursului de integrare europeană a RM, includerea Republicii Moldova în uniunea Rusia-Belarus și aderarea la blocul militar condus de Federația Rusă.
Moldova 1 scrie, citând-o pe viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, că prima tranșă din Planul de Creștere pentru Moldova, în valoare de 270 de milioane de euro a fost deja debursată, iar următoarea va fi alocată în toamnă. Potrivit oficialei, fondurile vor fi direcționate către proiecte concrete în infrastructură, educație, energie și sprijin pentru tineri și antreprenori. Investițiile vor viza în special sectorul energetic, cu accent pe eficiența energetică, astfel încât facturile să fie mai mici în sezonul rece, punctează postul public de televiziune.
Republica Moldova are în față o oportunitate istorică de dezvoltare economică accelerată, susține vicepremierul Doina Nistor, ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării, citată de Moldpres. Planul de creștere susținut de Uniunea Europeană oferă țării șansa de a recupera decalajele economice și sociale într-un ritm fără precedent, explică sursa citată.
Standarde duble ale autorităților găgăuze: pentru cooperarea cu UE, dar împotriva integrării, titrează portalul Deschide.md. Potrivit corespondentului IPN din UTA Găgăuzia, „în contextul summit-ului UE–Moldova, desfășurat la Chișinău, conducerea Găgăuziei a făcut declarații contradictorii. Deputații Adunării Populare de la Comrat au recunoscut „necesitatea consolidării relațiilor cu UE în toate domeniile”, dar au amintit că în Găgăuzia s-a votat împotriva integrării europene, notează IPN.
Iar Europa Liberă transmite că Uniunea Europeană vrea să extindă lista politicienilor moldoveni ce urmează să fie sancționați pentru acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova, manifestate în special prin cumpărarea de voturi și încercarea de influențare a rezultatelor prezidențialelor și referendumului din toamna trecută. Este vorba în special de liderii partidelor care au alcătuit, în 2023 la Moscova, blocul Victorie. Potrivit unei surse diplomatice de la Bruxelles care a vorbit EL sub condiția anonimatului, decizia ar urma să fie adoptată la reuniunea miniștrilor de externe a statelor membre, planificată pentru 15 iulie.
Între timp, TV8 scrie că Blocul „Victorie”, condus de fugarul Ilan Șor, anunță de la Moscova că va participa la alegerile parlamentare din septembrie. În cadrul unui congres la care au participat și deputați de la Chișinău, Șor a declarat că prima pe listă va fi bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, aflată în prezent în arest la domiciliu, menționează TV8. Potrivit lui Șor, Blocul Victorie va depune actele pentru înregistrare la CEC în această săptămână. În campanie, acesta va încerca să ademenească alegătorii cu perspectiva includerii Republicii Moldova în uniunea Rusia-Belarus, precizează TV8.
Moldovenii, carne de tun în RĂZBOAIELE lui Putin? – se înteabă Ziarul Național. Condamnatul Șor a anunțat de la Moscova că R. Moldova va adera la blocul militar condus de Federația Rusă, dacă blocul „Pobeda” ajunge la guvernare după alegerile parlamentare din 28 septembrie curent, subliniază publicația. „Astăzi trebuie să reconstruim ceea ce s-a pierdut în ultimii 30 de ani”, a spus fugarul Șor, condamnat în R. Moldova la 15 ani de închisoare, amintește Ziarul Național.
Cu o șapcă și un tricou roșii pe care stă inscripționat sloganul „Moldova Mare”, fosta procuroare Victoria Furtună, în vârstă de 43 de ani, încearcă să convingă moldovenii prin videourile sale de pe Telegram și Tik Tok că este o combinație imagologica între Donald Trump și Vladimir Putin, dar și cu accente mistico-religioase din Alexandr Dughin și Călin Georgescu, constată Veridica. Prin oamenii ca ea, Moscova pune în scenă de mai multe luni o operațiune interesantă de învrăjbire a românilor de pe cele două maluri ale Prutului, cu o extensie suplimentară de iritabilitate a vecinilor din jurul României și Republicii Moldova, în special a Ucrainei, în ceea ce privește pretenții teritoriale reciproce, semnalează publicația. Potrivit analistului politic Mihai Isac, solicitat de Veridica, Partidul „Moldova Mare” este o reinventare a conceptului sovietic de popor moldovenesc, de limbă moldovenească, de entitate statală moldovenească diferită de România.
„Când n-ai pus mâna pe carte la vreme: Cum Victoria Furtună l-a confundat pe Ștefan cel Mare cu un scriitor roman” – e titlul unui articol publicat de Nord News. Potrivit publicației, lidera Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, a scris în cartea de impresii de la Mănăstirea Putna, în ziua comemorării Marelui Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt, că va face tot posibilul pentru a apăra Moldova Mare de primejdii. Furtună, care a fost și este susținută de oligarhul fugar Ilan Șor, a mai adăugat în mesajul său: „căci bine ai punctat, „Moldova nu e a mea și nici a voastră, ci a urmașilor urmașilor, urmașilor voștri…” și și-a pus semnătura, relatează aceeași publicație. Probabil, Victoria Furtună, care militează pentru proiectul revizionist al Kremlinului „Moldova Mare”, ar fi absentat la orele de limba română sau istoria românilor, presupune autorul articolului, Denis Chirtoca. Afirmația „Moldova nu e a mea și nici a voastră, ci a urmașilor urmașilor, urmașilor voștri…” a fost reinterpretată de Furtună și nu îi aparține lui Ștefan cel Mare și Sfânt, domnitor din neamul Mușatinilor. Este vorba de o replică din opera „Apus de soare” a lui Barbu Ștefănescu Delavrancea, menționează autorul articolului.
Citat de Nord News, fostul ministru al Apărării, Anatol Șalaru a criticat dur ideea promovată de Furtună privind proiectul „Moldova Mare”, despre care a spus că implică revendicări teritoriale absurde atât față de România, cât și față de Ucraina. Acesta a menționat că este inacceptabil ca un cetățean român, cu jurământ de loialitate față de statul român și beneficiar al drepturilor acordate de acesta, să promoveze mesaje care vizează destrămarea teritorială a României.
În zilele în care țara comemorează unul dintre cele mai întunecate episoade ale istoriei sale – deportările din 6 iulie 1949 – de la Moscova ni se întinde, cu o seninătate grotescă, o „mână frățească”, comentează editorialistul Laurențiu Pleșca, într-un articol publicat de Agora. Liderii pro-ruși vorbesc, din nou, despre „reunirea Moldovei cu Rusia”, îmbrăcând în cuvinte calde ceea ce istoria noastră cunoaște doar prin cizme, vagoane, teroare, foamete și deportări, observă autorul articolului. A te alinia azi cu Moscova înseamnă a uita sau a disprețui ce au trăit bunicii noștri. Înseamnă să închizi ochii la cei peste 35.000 de oameni deportați doar în operațiunea „Iug”. Înseamnă să rescrii istoria la dictare, cu tastatura în limba rusă și sufletul învins de frică sau interes. Dar cel mai dureros este că cei care ne-au deportat ne cer astăzi loialitate. Iar unii, în mod rușinos, sunt gata să le-o dea, conchide Laurențiu Pleșca.
Societatea din Rep. Moldova ar putea deveni mai rezilientă în fața dezinformării rusești, dacă ar fi contracarată „memoria de stat” instituită de regimul sovietic prin negarea crimelor împotriva umanității, au declarat istoricii Gheorghe și Elena Negru în cadrul emisiunii „Maluri de Prut” de la Radio Chișinău. Această amnezie forțată persistă până în prezent și vulnerabilizează societatea, inclusiv în fața atacurilor hibride ale Kremlinului, mai spun istoricii. Doctorul habilitat în istorie, Elena Negru, consideră că recunoașterea și rememorarea crimelor sovietice, care ar fi produs o vindecare și umanizare a societății, a fost zădărnicită de o amnezie forțată, instituită de regimul sovietic – prin represiune, teroare, cenzură și rescrierea manualelor de istorie. „Această îndoctrinare a lăsat urme foarte adânci în mentalul colectiv. Aceste lucruri se transmit din generație în generație. Din acest motiv, școala are un rol fundamental în promovarea adevărului istoric și scoaterea la lumină a lucrurilor care s-au petrecut atunci, pentru a dezrădăcina din mentalul colectiv aceste sechele.”
