Revista presei internaționale // Rusia dispusă să continue războiul ignorând amenințările SUA; Disensiuni în UE pe tema bugetului comunitar
Presa internațională analizează în detaliu declarațiile președintelui american Donald Trump privind accelerarea presiunilor asupra Rusiei și posibila reducere a termenului de 50 de zile acordat pentru semnarea unui acord de pace. Publicațiile occidentale relatează despre tensiunile tot mai mari din interiorul elitei ruse, sprijinul reafirmat de China pentru Moscova și impasul în care se află noul pachet de sancțiuni europene. Sunt semnalate și divergențele comerciale dintre SUA și Uniunea Europeană, precum și rezervele liderilor europeni față de aplicarea unor măsuri de retorsiune împotriva Washingtonului.
Președintele american Donald Trump a declarat că ultimatumul de 50 de zile impus Moscovei pentru un acord de pace cu Ucraina ar putea fi redus, transmite The Moscow Times. Potrivit publicației, liderul de la Casa Albă a repetat că Statele Unite vor impune tarife de 100% și noi sancțiuni economice, dacă Rusia nu va accepta un armistițiu. Trump a respins totodată informațiile publicate de Financial Times potrivit cărora i-ar fi sugerat președintelui ucrainean Volodimir Zelenski să atace Moscova sau Sankt Petersburg.
The Wall Street Journal informează că decizia președintelui american Donald Trump de a anunța un nou pachet major de livrări de armament pentru Ucraina, finanțat de statele NATO, vine în urma unei campanii diplomatice susținute a liderilor europeni. Printre aceștia se numără cancelarul german Friedrich Merz, care a reușit să-l convingă pe Trump să reia sprijinul militar, promițând inclusiv achiziția a cinci sisteme Patriot din SUA, dezvăluie ziarul american. Germania va furniza Ucrainei două sisteme Patriot proprii, iar altele vor fi cumpărate cu sprijinul Norvegiei și altor state europene, detaliază The Wall Street Journal.
Președintele rus Vladimir Putin nu se simte intimidat de perspectiva înăspririi sancțiunilor americane și este hotărât să continue războiul până când Occidentul va accepta condițiile sale de pace, au declarat pentru Reuters surse apropiate Kremlinului. Potrivit acestora, pretențiile teritoriale ale lui Putin s-ar putea extinde pe măsură ce trupele ruse avansează, controlând deja o cincime din teritoriul Ucrainei. În lunile următoare este posibilă o nouă escaladare a luptelor, a spus unul dintre interlocutorii Reuters. Alte două surse au afirmat că Putin este dispus să continue războiul până la prăbușirea apărării ucrainene, indiferent de pierderi, pe care serviciile de informații occidentale le estimează la un milion de morți și răniți.
În pofida optimismului lui Putin, decizia președintelui american Donald Trump de a livra arme Ucrainei a provocat neliniște în rândul unei părți a elitei ruse, relatează The Washington Post. Potrivit publicației, tot mai mulți membri ai cercurilor influente de la Moscova îl consideră pe Putin responsabil pentru ratarea unei posibile înțelegeri de pace, pe care ar fi putut-o accepta în trecut. Experții intervievați de The Washington Post susțin că, în cercurile financiare rusești, cresc temerile legate de inflație, recesiune și impactul economic al războiului, în timp ce Kremlinul rămâne hotărât să continue conflictul. Un sondaj recent realizat de Levada arată că 64% dintre ruși susțin negocierile de pace — cel mai ridicat procent înregistrat în ultimele luni, conchide The Washington Post.
După ce președintele american Donald Trump a amenințat cu sancțiuni economice dure împotriva Rusiei și partenerilor săi comerciali, China a promis că va intensifica sprijinul acordat Moscovei, scrie The Telegraph. Liderul chinez Xi Jinping a declarat, după întâlnirea cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov, că încrederea reciprocă între Moscova și Beijing a crescut și mai mult și că cele două capitale trebuie să își consolideze sprijinul în forumurile internaționale. Beijingul, deși se declară neutru în războiul din Ucraina, se teme că o înfrângere a Rusiei ar redirecționa presiunea americană asupra Chinei, comentează The Telegraph.
Consiliul UE nu a reușit să aprobe marți cel de-al 18-lea pachet de sancțiuni europene împotriva Rusiei, informează Apostrofhe. Potrivit publicației ucrainene, principalul obstacol continuă să fie opoziția Slovaciei, care a cerut amânarea votării acestui pachet întrucât nu a primit suficiente garanții că oprirea importurilor de gaz rusesc în UE, începând din 2028, nu-i va prejudicia economia. Slovacia a solicitat prelungirea termenului de eliminare a importurilor energetice rusești în UE până în anul 2034, când expiră contractul său cu Gazprom, solicitare respinsă însă de Comisia Europeană, notează Apostrofhe.
Totuși, Uniunea Europeană speră să adopte miercuri al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, vizând în special sectorul energetic și bancar, transmite BBC. Serviciul britanic de presă precizează că noul pachet prevede interzicerea utilizării conductelor Nord Stream, înăsprirea restricțiilor pentru exporturile de petrol și produse petroliere rusești, precum și excluderea a douăzeci de bănci rusești din sistemul SWIFT. Bruxelles-ul ar urma să aplice și sancțiuni suplimentare companiilor din țări terțe care ajută Moscova să ocolească sancțiunile existente, mai scrie BBC, amintind că președintele american Donald Trump a refuzat să susțină reducerea plafonului de preț pentru petrolul rusesc, temându-se de creșterea prețurilor la carburanți în SUA.
Comisia Europeană urmează să prezinte astăzi propunerea de revizuire a bugetului UE pentru perioada post-2028, pregătind terenul pentru negocieri dificile cu statele membre și Parlamentul European, scrie Financial Times. Potrivit publicației, panul vizează simplificarea cheltuielilor prin integrarea programelor existente în planuri naționale, cu accent pe apărare și competitivitate. Comisia Europeană a propus un buget central de 1.717 trilioane de euro pentru perioada 2028–2034, ceea ce ar reprezenta o creștere semnificativă față de ciclul bugetar anterior, remarcă Financial Times. Aceeași publicație dezvăluie că șeful executivului de la Bruxelles Ursula von der Leyen dorește redirecționarea fondurilor de la agricultură și dezvoltare regională către apărare, inovare și competitivitate. Germania și Franța se opun extinderii bugetului UE, invocând constrângeri bugetare interne, în timp ce Slovacia cere amânarea reducerii dependenței energetice de Rusia, mai scrie Financial Times.
Politico semnalează la rândul său că amenințarea unei revolte interne în cadrul Comisiei Europene a determinat-o pe președinta Ursula von der Leyen să cedeze și să promită mai mulți bani regiunilor sărace decât intenționa inițial. Potrivit unui document consultat de Politico, Ursula von der Leyen a făcut o serie de concesii de ultim moment în încercarea de a calma două persoane din echipa sa aflate la capete opuse ale spectrului politic: Raffaele Fitto, din dreapta italiană, și Roxana Mînzatu, socialistă din România. Schimbarea de poziție a lui Von der Leyen este un semn al echilibrului delicat pe care trebuie să îl mențină pentru a ține sub control vocile concurente din cadrul Comisiei, prezentând în același timp un plan de cheltuieli care să fie acceptabil pentru Parlamentul European, din ce în ce mai vocal, și pentru cele 27 de guverne naționale, care trebuie să aprobe bugetul înainte de sfârșitul anului 2027, conchide Politico.
The New York Times relatează că oficialii Uniunii Europene au pregătit un plan de contramăsuri ce vizează taxe pe importuri americane de peste 100 de miliarde de dolari, dar ezită să-l aplice. Ziarul precizează că europenii au făcut aceste pregătiri ca răspuns la intenția președintelui SUA de a impune, începând cu 1 august, tarife de 30% pe importurile din Uniunea Europeană, dacă nu se ajunge la un acord comercial mai favorabil.
La Repubblica informează că ministrul Culturii din Italia și văduva defunctului opozant rus Aleksei Navalnîi au condamnat invitația adresată dirijorului Valeri Gherghiev de a susține un concert în apropiere de Napoli, avertizând că evenimentul riscă să devină o platformă de propagandă pentru Kremlin. Gherghiev, apropiat al președintelui rus Vladimir Putin și director al Teatrului Bolșoi, este criticat în Occident pentru refuzul de a condamna invazia în Ucraina, notează ziarul italian. Concertul este programat pe 27 iulie în fostul palat regal Reggia di Caserta, precizează La Repubblica. Julia Navalnaia a declarat că prezența sa publică nu poate fi considerată apolitică, iar ministrul italian a avertizat că spectacolul ar putea transmite „un semnal greșit”, mai scrie ziarul italian.
