Revista Presei: Consumatorii ar putea plăti cu aproape 15% mai puțin pentru energia electrică
Cât de pregătită este Republica Moldova să facă față interferențelor ruse înaintea alegerilor; ieftinirea cu 15% a energiei electrice și seceta din sudul țării sunt doar câteva dintre principalele subiecte ale presei, trecute în revistă.
Moldova este mai pregătită să facă față interferențelor ruse înaintea alegerilor din toamnă. Este părerea europarlamentarului Estonian, Sven Mikser. Moldova 1 propune un interviu cu legislatorul European care declară că totuși, țara noastră rămâne, în contextul alegerilor parlamentare din această toamnă, o țintă pentru interferența rusă. Mikser a salutat parcursul european al Republicii Moldova, dar a recunoscut că multe reforme sunt încă nefinalizate. Cât privește termenul anunțat de aderare în 2030, europarlamentarul s-a arătat rezervat, declarând că totul depinde de ritmul reformelor și de pregătirea internă a Republicii Moldova, dar și de deciziile politice la nivelul Uniunii Europene.
De ce isteria Rusiei arată că Moldova devine tot mai puternică, încearcă să vină cu o explicație și editorialistul Laurențiu Pleșca. În articolul său publicat de agora.md el vorbește despre un nou val de dezinformări din partea Rusiei, și anume, că NATO transformă Moldova într-un „cap de pod militar” împotriva Rusiei, iar cetățenii moldoveni vor fi folosiți drept... „carne de tun”. Autorul constată că deși e greu să tratăm asemenea comunicate cu seriozitate, e și mai periculos este să le tratăm cu indiferență. Totuși, această isterie rusească are o explicație simplă spune autorul: Moldova nu mai e pe burtă, ci se apără, se conectează la Europa, investește în propriile capacități de securitate și cere sprijinul partenerilor occidentali. Și asta îi înnebunește pe cei de la Moscova, pentru că dinamitează toată construcția lor ideologică bazată pe supunere, vulnerabilitate și teamă. În final, nu tancurile sperie Kremlinul, ci votul liber, presa independentă, o justiție curățată de corupție și o societate civilă implicată.
Veteranii războiului pentru apărarea independenței și integrității Republicii Moldova, împreună cu văduve de război și familii ale eroilor căzuți cer autorităților să ia măsuri concrete pentru garantarea securității naționale și susținerea parcursului european al țării. TV8 scrie că o declarație în acest sens a fost adoptată în cadrul unei adunări desfășurate în fața monumentului lui Ștefan cel Mare și Sfânt din Chișinău. Ei au atras atenția asupra pericolului războiului hibrid și al tentativelor de destabilizare prin dezinformare. Veteranii au cerut, printre altele, încheierea unor acorduri bilaterale de apărare, retragerea necondiționată a forțelor militare străine de pe teritoriul Republicii Moldova și combaterea eficientă a propagandei și dezinformării.
Ion Ceban are legături complicate cu Rusia, titrează RFI care a discutat cu ministra de Externe a României, Oana Țoiu. Ea a explicat că primarul Chișinăului are interdicție de a intra în România „din rațiuni care țin de siguranța națională”. Șefa diplomației române a spus că există de multă vreme documentate legături complicate ale dumnealui cu reprezentanți ai Federației Ruse. Întrebată dacă vor mai fi luate și alte măsuri similare, șefa diplomației române a răspuns că aceasta nu este o măsură pe care a luat-o Ministerul Afacerilor Externe direct, pentru că nu ține de competența instituției. Găsiți interviul pe RFI.
La rândul său, Ion Ceban neagă „legăturile cu Rusia”, invocate de ministra de Externe a României. Newsmaker.md scrie că primarul Chișinăului și liderul MAN respinge acuzațiile, pe care le califică drept nefondate. Edilul acuză autoritățile de la București că pasează responsabilitatea între instituții și că, până în prezent, nu i-a fost prezentată nicio probă concretă. Totodată, Ceban califică decizia autorităților române drept o tentativă de influențare a opiniei publice înainte de alegerile parlamentare.
Curent mai ieftin cu aproape 15%. Moldova 1 titrează că ANRE propune tarife mai mici decât cele solicitate de furnizori. Astfel, prețul propus pentru energia electrică livrată consumatorilor din centrul și sudul țării este de trei lei și 54 de bani pentru un kilowatt, cu 56 de bani mai puțin față de tariful actual, iar cei din nordul țării ar putea plăti cu 68 de bani mai puțin, adică patru lei. Menționăm că, până în luna decembrie, toți cetățenii beneficiază de compensații la curent.
Iar Europa Liberă propune un material despre cum decurge tranziția serviciilor de furnizare de la Moldovagaz la Energocom și când vor veni noile facturi pentru gaze. Pentru a prelua de la Moldovagaz (compania-fiică a gigantului rus Gazprom) atribuțiile de furnizare a gazelor și de facturare, compania de stat Energocom a fondat Sucursala Furnizare. Tranziția ar trebui să aibă loc de la 1 august, dar părțile încă negociază. Cel mai probabil, preluarea atribuțiilor de la Moldovagaz va fi anunțată pe 4 august, iar primele facturi de la Energocom vor ajunge la beneficiari în luna octombrie. Premierul Dorin Recean a declarat anterior că autoritățile vor ca de furnizarea gazului în R. Moldova să fie responsabilă „o companie a statului, și nu una controlată de Rusia”.
Deputata Efimia Bandalac, autoarea amendamentelor la Legea cu privire la avocatură, care au declanșat greva avocaților, recunoaște că proiectul de Lege cu privire la avocatură nu a fost supus consultărilor publice, motivând că, „pe final de mandat, nu s-a reușit”. Moldova 1 scrie că legislatoarea consideră că modificările propuse urmăresc îmbunătățirea cadrului legal și afirmă că problemele din sistem au fost discutate în repetate rânduri, iar Uniunii Avocaților i s-a cerut să vină cu soluții, însă acest lucru nu s-a întâmplat. De cealaltă parte, avocații neagă acest lucru, acuzând deputata de populism.
Mitropolia Basarabiei denunță atacul brutal asupra Bisericii de la Grinăuți și cere anchetarea cazului. Deschide.md propune declarația Episcopiei de Bălți a Mitropoliei Basarabiei, prin care condamnă dur acțiunile pe care le califică drept „violente, manipulatorii și barbare”, întreprinse pe 15 iulie de reprezentanți ai Mitropoliei Moldovei. Episcopia susține că lăcașul de cult a fost acaparat cu forța de un grup de clerici „agresivi” și credincioși „tulburați”, coordonați de Episcopia de Soroca și Drochia. Potrivit sursei, ușa bisericii a fost spartă, lacătele tăiate cu flexul, iar părintele paroh Constantin Turtureanu a fost agresat fizic. Totodată, instituția acuză de complicitate autoritățile locale și Poliția din Râșcani.
Seceta face ravagii în Ștefan Vodă. Culturile de porumb și floarea-soarelui sunt „grav afectate”, a constatat secretarul de stat de la Ministerul Agriculturii, Vasile Șarban, în urma unei vizite efectuate pe terenurile agricole. Newsmaker.md scrie că lipsa precipitațiilor și temperaturile ridicate din ultimele luni „au afectat grav culturile”. O bună parte a suprafețelor cultivate cu porumb este deja compromisă. Dacă în perioada imediat următoare nu vor fi înregistrate precipitații semnificative, se așteaptă pierderi considerabile la ambele culturi”, susține oficialul. De asemenea, din cauza secetei, sunt afectate și plantațiile de prun, chiar și pentru recolta deja diminuată în urma înghețurilor târzii din primăvară.
Viteza „recuperării” miliardului furat a scăzut la doar 1-2 milioane lei pe lună. Mold-street.com scrie că în prima jumătate a acestui an, cele trei instituții financiare ce au făcut parte din ShorHolding și au fost implicate în furtul miliardului au recuperat o sumă de doar 10,7 milioane de lei din miliardul furat, adică mai puțin de două milioane de lei pe lună. Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor, Banca de Economii a raportat că a reușit „recuperarea” a aproape nouă milioane lei, Unibank – ceva mai mult de un milion de lei, iar Banca Socială – doar 700.000 de lei. Astfel, mai rămân de rambursat încă circa 11,24 miliarde de lei. Ținând cont de viteza de recuperare, întoarcerea miliardului poate dura câteva secole, constată publicația.
Universitățile din Moldova se pregătesc pentru învățământul la distanță, o ofertă nouă pentru diaspora și străini. Europa Liberă scrie că USM va deschide primele programe online din toamnă, Universitatea Pedagogică va extinde un model testat anul trecut, iar UTM nu este încă gata să-l aplice în noul an de studii, pentru a nu deveni „fabrică de diplome”, a declarat rectorul universității. Noua formă de învățământ este destinată moldovenilor din diaspora, persoanelor cu dizabilități și cetățenilor străini. La USM, de exemplu, taxele de studii vor fi identice cu cele pentru învățământul cu frecvență.
