Revista presei internaționale // Noi negocieri pentru încheierea războiului ruso-ucrainean; Pregătiri pentru întâlnirea președinților SUA și Chinei
Presa internațională urmărește cu atenție noua propunere a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski privind negocierile de pace, împreună cu președinții Rusiei și Statelor Unite. Publicațiile occidentale reflectă intensificarea eforturilor diplomatice și militare din jurul unui posibil armistițiu, în contextul ultimatumului de 50 de zile lansat de Washington Moscovei. Agențiile internaționale de presă scriu, între timp, despre îngrijorările Uniunii Europene privind riscurile de securitate generate de mărfurile vândute pe platformele chinezești.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că este pregătit pentru negocieri de pace cu președintele rus Vladimir Putin, la aceeași masă de discuții cu liderul de la Casa Albă, Donald Trump, relatează presa de la Kiev. Propunerea a fost transmisă Moscovei prin Consiliul ucrainean de securitate, notează The Kyiv Independent, precizând că Zelenski e gata să înceapă tratativele în această săptămână. Aceeași publicație amintește că autoritățile de la Kiev cer încetarea focului, schimburi de prizonieri și oprirea crimelor de război, dar consideră condițiile înaintate de Moscova — între care retragerea completă a trupelor ucrainene din sud-estul țării — drept un ultimatum inacceptabil. Inițiativa președintelui ucrainean vine la câteva zile după ce președintele american Donald Trump a dat Moscovei un termen de 50 de zile pentru oprirea războiului, amenințând cu sancțiuni comerciale, subliniază The Kyiv Independent.
Rusia și Ucraina urmează să reia negocierile de pace la Istanbul, cel mai probabil pe 23 sau 24 iulie, scrie Independent Türkçe. Publicația dezvăluie că discuțiile vor viza subiecte tehnice precum schimbul de prizonieri, siguranța infrastructurii și stabilizarea granițelor. Întâlnirea, organizată cu sprijinul Turciei, va avea loc cu ușile închise, iar concluziile vor fi comunicate oficial, mai informează Independent Türkçe.
În cele 50 de zile oferite de Trump Rusiei pentru încetarea focului, aliații occidentali vor trebui să-și sporească eforturile pentru înarmarea rapidă a Ucrainei. E mesajul care, potrivit The Telegraph, va fi transmis azi de ministrul britanic al apărării, John Healey, la o nouă reuniune a Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei. Publicația precizează că Londra a livrat deja Kievului armament în valoare de 150 de milioane de lire și zeci de mii de drone, urmând să-și asume noi angajamente.
Între timp, cunoscutul analist militar australian Mick Ryan scrie pe blogul său că președintele rus Putin ar dori să încheie războiul împotriva Ucrainei până la sfârșitul acestui an, deoarece economia Rusiei nu mai poate susține conflictul. Potrivit expertului, Moscova se confruntă cu probleme economice grave, o armată tot mai slăbită și o dependență crescândă de China și Coreea de Nord, iar decizia anunțată de Putin de a reduce cheltuielile militare din 2026 indică o posibilă intenție de retragere.
Pe de altă parte, The Washington Post scrie că, în pofida economiei precare a Rusiei, Putin nu este dispus să facă vreun compromis în războiul din Ucraina, iar această atitudine spulberă speranțele legate de un acord de pace. Potrivit analiștilor intervievați de publicația americană, deciziile liderului rus sunt motivate mai degrabă de resentimente și obsesii decât de interese raționale de securitate, iar acest fanatism strategic va avea un cost uriaș pentru Rusia. Relațiile Moscovei cu vecinii și influența globală s-au deteriorat, iar economia rusă a devenit tot mai dependentă de China și de exporturi de energie la preț redus, subliniază The Washington Post.
The Times notează că adevărata influență asupra lui Vladimir Putin o are liderul chinez Xi Jinping, care sprijină Rusia economic și politic. În acest context, China își consolidează poziția strategică, profitând de izolarea Rusiei pentru a-și extinde influența globală, comentează The Times.
Președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, a îndemnat Ucraina „să nu se predea” și „să nu accepte ocupația”, declarații care, potrivit The Moscow Times, au stârnit furia blogosferei pro-război din Rusia. Z-bloggeri influenți au acuzat Baku de „rusofobie” și au lansat amenințări cu o posibilă invazie, acuzând Azerbaidjanul că urmează modelul Ucrainei și că devine un aliat NATO, scrie The Moscow Times. Publicația relevă că tensiunile au fost amplificate de intenția Azerbaidjanului de a acționa Rusia în instanță în urma prăbușirii unui avion civil azer, soldat cu 38 de morți. Reprezentanți ai structurilor apropiate Kremlinului au sugerat inclusiv sancțiuni economice și revizuirea influenței diasporei azere în Rusia. În replică, analiști independenți acuză comunitatea „patriotică” rusă de reacții isterice și amenințări nejustificate, mai scrie The Moscow Times.
Președintele american Donald Trump și liderul chinez Xi Jinping ar putea avea o întrevedere la summitul APEC din Coreea de Sud, programat între 30 octombrie și 1 noiembrie, relatează South China Morning Post. Potrivit sursei, discuțiile ar putea avea loc fie în marja summitului, fie în cadrul unei vizite a lui Trump în China, înainte de eveniment. China este interesată de o relansare a relațiilor bilaterale, în special în privința tarifelor comerciale, Taiwanului și embargoului tehnologic, detaliază ziarul de limbă engleză cu sediul în Hong Kong.
Exporturile de magneți din pământuri rare din China către SUA au crescut de peste șapte ori în luna iunie, atingând 353 de tone, transmite Reuters. Creșterea vine după relaxarea restricțiilor impuse de Beijing în aprilie și semnarea unor acorduri comerciale bilaterale, amintește agenția. Analiștii intervievați de Reuters estimează o redresare completă a livrărilor începând din iulie, în ciuda scăderii generale a exporturilor în prima jumătate a anului.
Bloomberg scrie că Uniunea Europeană elaborează un plan de măsuri în cazul în care nu se ajunge la un acord comercial cu președintele SUA, Donald Trump, până la 1 august. Washingtonul ia în calcul impunerea unor tarife de 30% pentru bunurile din UE, iar Bruxelles-ul avertizează că acest lucru ar face comerțul transatlantic imposibil, notează agenția americană de presă. În paralel, negocierile continuă, însă Europa se pregătește pentru un posibil conflict comercial, semnalează Bloomberg.
Uniunea Europeană este îngrijorată de pericolele reprezentate de unele produse vândute pe platformele chinezești Shein și Temu, care nu respectă standardele europene de siguranță, relatează The Guardian. Potrivit ziarului britanic, Uniunea Europeană investighează, prin „cumpărători sub acoperire”, modul în care aceste platforme evită reglementările, iar printre produsele periculoase identificate se numără obiecte toxice pentru copii și cosmetice interzise. Comisarul european pentru justiție, Michael McGrath, a cerut acțiuni ferme pentru protecția consumatorilor europeni și a avertizat că situația generează o competiție neloială pentru firmele din UE, mai scrie The Guardian.
Valurile de căldură și fenomenele meteo extreme legate de schimbările climatice au dus la creșteri rapide și semnificative ale prețurilor la alimente în diverse regiuni ale lumii, de la uleiul de măsline în Europa până la ceapa din India și orezul din Japonia, arată un studiu realizat de Barcelona Supercomputing Center, citat de Financial Times. Cercetarea evidențiază că aceste creșteri pe termen scurt sporesc vulnerabilitatea sistemelor alimentare globale și alimentează inflația alimentară. Fenomenele meteorologice care provoacă aceste variații sunt fără precedent, iar intensificarea lor este legată direct de emisiile de gaze cu efect de seră, constată autorii studiului la care face referire ziarul. Potrivit acestora, creșterea prețurilor se propagă prin comerțul global, iar speculațiile pieței și politicile greșite pot agrava situația, afectând în special țările dependente de importuri, cum este Marea Britanie. Aceste creșteri pun presiune asupra gospodăriilor vulnerabile, care reduc consumul de alimente nutritive, în special fructe și legume, avertizează cercetătorii citați de Financial Times.
The New Arab informează că prințul saudit Al-Walid bin Talal Al Saud, cunoscut drept „prințul adormit”, a murit în weekend la Riad, după ce a petrecut 20 de ani în comă, în urma unui grav accident rutier suferit la vârsta de 15 ani. Potrivit publicației, timp de două decenii, tatăl său a refuzat deconectarea de la aparatele de susținere a vieții, convins că doar Allah poate decide sfârșitul. Povestea sa a emoționat o lume întreagă, devenind un simbol al iubirii și devotamentului părintesc, conchide The New Arab.
