Revista presei internaționale // După convorbirea Trump-Putin, livrarea rachetelor Tomahawk către Ucraina devine incertă
Presa internațională comentează pe larg decizia liderului american Donald Trump de a se întâlni din nou cu președintele rus Vladimir Putin pentru a discuta despre soluțiile de încheiere a războiului ruso-ucrainean. Mai multe publicații fac, în același timp, prognoze privind rezultatele întâlnirii de azi dintre liderul de la Casa Albă și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, ajuns aseară la Washington. Viitoarele sancțiuni ale Uniunii Europene împotriva Rusiei, precum și cazul rețelei de spionaj maghiare descoperite printr-o anchetă jurnalistică internațională, se numără printre alte subiecte abordate de presa străină.
Liderul american, Donald Trump, a avut o convorbire telefonică de două ore cu președintele rus Vladimir Putin, în urma căreia au convenit să se întâlnească personal la Budapesta pentru a discuta încetarea războiului ruso-ucrainean, transmite Sky News. Potrivit postului american de televiziune, Trump a descris discuția drept „foarte productivă”, menționând că a abordat și posibilitățile de cooperare economică după încheierea conflictului. Președintele american a anunțat, citat de aceeași sursă, că săptămâna viitoare va avea loc o întâlnire a consilierilor de rang înalt ai celor două părți, delegația SUA urmând să fie condusă de secretarul de stat Marco Rubio.
AFP notează că discuția a avut loc înainte ca Donald Trump să-l găzduiască azi la Washington pe președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, cu care ar urma să abordeze viitoarele livrări de armament american către Kiev, inclusiv rachetele cu rază lungă de acțiune. De la începutul celui de-al doilea mandat, Trump încearcă să obțină oprirea războiului ruso-ucrainean, alternând între presiuni diplomatice și amenințări cu sancțiuni, relevă AFP.
În timpul convorbirii telefonice, Putin l-a avertizat pe Trump că livrarea rachetelor americane Tomahawk către Ucraina ar avea consecințe grave asupra relațiilor bilaterale, scrie The Moscow Times, citând o declarație a consilierului prezidențial rus Iuri Ușakov. Potrivit acestuia, Putin a subliniat că aceste arme nu vor schimba situația pe front, dar vor afecta semnificativ perspectivele unui acord de pace. Trump a declarat, la rândul său, că va ține cont de poziția Moscovei și va discuta subiectul azi cu președintele ucrainean, a mai spus oficialul. Analiști occidentali citați de The Moscow Times consideră că, în cazul aprobării livrărilor de rachete, Rusia va reacționa mai ales prin retorică dură și intensificarea atacurilor asupra Ucrainei.
După discuția președintelui american Donald Trump cu Putin, șansele livrării rachetelor Tomahawk Ucrainei au scăzut considerabil, constată The Guardian, referindu-se la declarația liderului de la Casa Albă, potrivit căreia Statele Unite dispun de suficiente rachete de acest tip, dar acestea sunt necesare pentru propria apărare. Potrivit ziarului britanic, Trump a subliniat că nu dorește epuizarea stocurilor naționale, schimbându-și în acest fel retorica, după ce anterior a vorbit în repetate rânduri despre posibilitatea livrării rachetelor Tomahawk Kievului. Tonul conciliant al lui Trump, după convorbirea cu Putin, a pus sub semnul întrebării probabilitatea unui sprijin imediat pentru Ucraina și a reaprins în Europa temerile privind o eventuală capitulare a SUA în fața Moscovei, remarcă The Guardian.
La aceeași concluzie ajunge și BBC, într-un articol intitulat „Putin și Trump i-au impus lui Zelenski un ton neașteptat înainte de întâlnirea de la Casa Albă”. Zelenski spera ca sprijinul militar american să întărească presiunea asupra Rusiei și să permită livrarea de rachete Tomahawk, dar convorbirea Trump-Putin a umbrit momentul așteptat de Ucraina, scrie BBC. Analiștii citați de serviciul britanic de presă consideră că Putin joacă o „carte clasică” de negociere. De fiecare dată când discută cu Putin, Trump pare să se lase convins de punctul de vedere al președintelui rus și renunță la amenințările privind sancțiuni mai dure sau livrările de arme mai distructive, constată BBC.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și echipa sa au fost surprinși de anunțul lui Donald Trump privind o nouă întâlnire cu Vladimir Putin, care ar urma să aibă loc la Budapesta, dezvăluie Axios. Liderul ucrainean, aflat la Washington pentru discuții cu Trump, spera să obțină acordul SUA pentru livrarea de rachete Tomahawk, amintește publicația. Totuși, imediat după sosirea sa în capitala Statelor Unite, a aflat că Trump discutase deja cu Putin și stabilise întâlnirea în Ungaria, considerată la Kiev o țară puțin prietenoasă, menționează Axios, remarcând neliniștea delegației ucrainene la aflarea veștii.
Bloomberg dezvăluie că anunțul lui Donald Trump privind pregătirea unei a doua întâlniri cu Putin, după cea din august în Alaska, a stârnit îngrijorare nu doar la Kiev, ci și în capitalele europene. Trump continuă să încerce să medieze conflictul, evitând însă să comenteze posibila livrare de rachete Tomahawk Ucrainei după discuția cu președintele rus, subliniază Bloomberg.
Rafinăriile din India reduc achizițiile de petrol rusesc cu 50%, a declarat pentru Reuters un oficial american de rang înalt. Decizia ar fi fost luată în urma negocierilor comerciale dintre India și SUA, unde Washingtonul a cerut limitarea importurilor de petrol rusesc ca o condiție pentru reducerea tarifelor impuse de administrația Trump. Președintele american a declarat că premierul indian, Narendra Modi, a promis oprirea completă a acestor achiziții, însă New Delhi nu a confirmat informația, remarcă Reuters. În prezent, Rusia acoperă aproximativ 40% din necesarul de petrol al Indiei, față de doar 1% înainte de războiul din Ucraina, amintește agenția de presă.
Comisiile Parlamentului European au aprobat proiecte care prevăd interzicerea completă a importurilor de gaz și petrol rusesc în UE, începând cu 1 ianuarie 2026, relatează Eurointegration. Potrivit publicației, excepții limitate vor fi permise doar pentru contracte semnate înainte de iunie 2025, valabile până cel târziu la începutul anului 2027. Noile reguli mai includ interdicția stocării temporare a gazului rusesc și cerințe stricte privind dovada originii energiei importate, precizează Eurointegration. Măsura a fost motivată de faptul că Rusia a folosit în mod sistematic resursele energetice ca armă politică, mai ales după declanșarea războiului împotriva Ucrainei, subliniază Eurointegration.
Conducerea Parlamentului European a decis să includă pe ordinea de zi cazul rețelei de spionaj maghiare descoperite printr-o anchetă jurnalistică internațională, relatează Heti Világgazdaság. Potrivit publicației maghiare, dezbaterea va avea loc pe 22 octombrie, iar eurodeputații ar putea propune formarea unei comisii speciale de anchetă cu dreptul de a audia martori, inclusiv pe comisarul maghiar Oliver Várhelyi. Presa europeană a dezvăluit că agenți ai serviciilor ungare ar fi încercat să recruteze funcționari ai instituțiilor UE în perioada în care Várhelyi era ambasador la Bruxelles. Comisarul neagă orice implicare, iar Comisia Europeană a anunțat o verificare a acuzațiilor, notează Heti Világgazdaság.
