Revista presei internaționale // Trump: SUA și China vor coopera pentru o soluție de pace în Ucraina; SUA reiau testele nucleare ca răspuns la cele rusești
Presa internațională comentează întâlnirea președinților SUA și Chinei în cadrul summitului Asociației de Cooperare Economică din Asia-Pacific, desfășurat în Coreea de Sud. Evoluția războiului ruso-ucrainean, atacurile hibride ruse împotriva Europei și rezultatele alegerilor parlamentare din Țările de Jos se numără printre alte subiecte abordate de publicațiile străine.
În timpul summitului Asociației de Cooperare Economică din Asia-Pacific, președintele SUA, Donald Trump, s-a întâlnit cu liderul Chinei, Xi Jinping, relatează Reuters, precizând că discuția a durat aproape două ore. Potrivit agenției de presă, Trump a calificat întâlnirea drept „extraordinară”, afirmând că au fost luate „multe decizii importante”. Reuters notează că problema încheierii războiului ruso-ucrainean s-a numărat printre cele mai importante subiecte abordate, Trump anunțând că SUA și China „vor lucra împreună pentru a găsi o soluție de pace”.
Liderul american a spus că Xi „va ajuta în problema Ucrainei”, dar a recunoscut că opțiunile Washingtonului rămân limitate, mai scrie Reuters. În paralel, președintele american Donald Trump a ordonat Pentagonului să reia imediat testele nucleare, transmite Eurointegration. Potrivit publicației, decizia vine după ce președintele rus Vladimir Putin s-a lăudat cu testarea rachetei de croazieră cu propulsie nucleară „Burevestnik”. În replică, Trump a amintit că SUA dispun de submarine nucleare poziționate în apropierea frontierelor ruse, recomandându-i lui Putin să se ocupe mai bine de încheierea războiului cu Ucraina, notează Eurointegration.
Mai multe publicații comentează declarațiile președintelui rus Vladimir Putin, care s-a arătat dispus să oprească pentru câteva ore luptele pe frontul din estul Ucrainei. The Moscow Times precizează că Putin a dat de înțeles că ar accepta încetarea temporară a focului doar pentru a permite accesul presei în zona orașului Pokrovsk din regiunea Donețk și Kupiansk din regiunea Harkov. Președintele rus susține că forțele militare ucrainene din cele două orașe ar fi încercuite și ar vrea ca jurnaliștii să se convingă de acest lucru, scrie The Moscow Times. Cu toate acestea, Putin renunță concomitent la propria propunere, invocând riscul unor eventuale provocări din partea Ucrainei, remarcă publicația.
Afirmațiile lui Putin privind „încercuirea” trupelor ucrainene la Kupiansk sunt o invenție fără bază reală, se spune într-un comunicat al Armatei Ucrainei, citat de Interfax Ukraina. Militarii ucraineni recunosc că în oraș și în împrejurimi se duc lupte intense, dar afirmă că forțele ruse nu au reușit să blocheze unitățile ucrainene. Kievul consideră că Moscova recurge la propagandă pentru a ascunde eșecurile de pe front, mai scrie Interfax Ukraina, observând că până și bloggerii pro-ruși au criticat versiunea Kremlinului privind succesele armatei ruse pe front.
„Moscova ar fi ștearsă de pe hartă” dacă Rusia ar ataca o capitală a unui stat membru NATO, precum Bruxellesul. E convingerea ministrului belgian al apărării, Theo Francken, exprimată într-un interviu oferit publicației De Morgen. Oficialul a spus că se îndoiește că Rusia ar îndrăzni un atac direct asupra Belgiei, dar s-a arătat îngrijorat de posibile acțiuni hibride. El a amintit de infiltrarea de forțe speciale ruse în statele baltice și de scenariul apariției așa-numiților „omuleți verzi” în Estonia, menit să provoace tensiuni în rândul minorității rusofone.
Mai multe publicații subliniază că declarațiile ministrului belgian al apărării vin în contextul incidentelor provocate de Rusia în spațiul aerian al țărilor NATO. Însăși Belgia investighează acum apariția mai multor drone necunoscute deasupra unei baze militare din sudul țării, transmite agenția locală de știri Belga. Potrivit acesteia, Ministerul Apărării consideră că ar fi vorba de o posibilă operațiune pentru colectarea de informații despre infrastructura critică. În urma incidentului, guvernul belgian a anunțat că va accelera achiziția unor sisteme de detectare și neutralizare a dronelor, mai scrie Belga, amintind că incidentul a fost precedat de alte episoade similare, inclusiv unul din 2 octombrie, când 15 drone au survolat baza militară Elsenborn de la granița cu Germania.
Guvernul Lituaniei a decis miercuri, 29 octombrie, să închidă pentru o lună punctele de trecere a frontierei „Šalčininkai” și „Medininkai” cu Belarus, informează LRT. E vorba de măsuri de securitate luate după incidente precum apariția baloanelor de observație dinspre Belarus, explică instituția publică de radiodifuziune și televiziune din Lituania. Punctul „Šalčininkai” va fi închis complet, iar „Medininkai” va funcționa parțial, permițând trecerea diplomaților, tranzitului din Kaliningrad, cetățenilor UE, NATO și familiilor acestora, precum și persoanelor cu permis de ședere în Lituania, detaliază LRT. Ministrul lituanian de externe a declarat, citat de aceeași sursă, că Lituania își rezervă inclusiv dreptul de a opri tranzitul către și dinspre exclava rusă Kaliningrad.
Germania intenționează să încheie un contract pentru livrarea de drone kamikaze cu startup-urile de apărare Helsing și Stark, pentru a-și consolida apărarea împotriva Rusiei și a stimula concurența în industria militară, scrie Financial Times. Potrivit ziarului, cele două companii și gigantul Rheinmetall, care produce armament, vor primi fiecare câte o parte dintr-un contract de aproximativ 300 de milioane de euro. În total, cele trei firme ar urma să furnizeze până la 12.000 de drone de atac, dintre care doar o parte vor fi livrate imediat, concretizează Financial Times. Dronele vor fi destinate brigăzii germane staționate în Lituania, menită să apere flancul estic al NATO, remarcă publicația. Oficialii speră ca împărțirea contractului să stimuleze inovația și competiția tehnologică, explică Financial Times, precizând că acordul are loc în contextul în care statele europene își extind capacitățile în domeniul războiului cu drone, atât pentru apărare, cât și pentru atac.
Potrivit rezultatelor preliminare ale alegerilor parlamentare anticipate din Țările de Jos, formațiunea liberală de centru Democrația 66 și partidul de extremă dreapta Partidul Libertății, condus de Geert Wilders, au ieșit pe primul loc, obținând câte 26 de mandate fiecare, relatează NOS. Conform publicației olandeze, pe locul al treilea se află Partidul Popular pentru Libertate și Democrație (VVD) cu 22 de mandate, urmat de Apelul Creștin-Democrat (CDA) cu 18. NOS subliniază că tema centrală a campaniei electorale a fost politica de migrație, care a provocat destrămarea guvernului anterior și rămâne una dintre cele mai controversate în societatea olandeză. Deși populiștii din Partidul Libertății promovează o agendă antiimigrație, sprijinul pentru Ucraina rămâne constant în rândul principalelor formațiuni, remarcă ziarul. Observatorii citați de publicație avertizează că formarea unei noi coaliții ar putea fi dificilă, riscând un blocaj politic prelungit.
Partidul câștigător al alegerilor parlamentare din Cehia, ANO, condus de fostul premier populist Andrej Babiš, a ajuns la un acord de coaliție cu formațiunile Libertate și Democrație Directă (SPD) și Automobiliștii, relatează IDNES. Documentul urmează să fie semnat luni, 3 noiembrie, la prima ședință a noului Parlament, menționează publicația cehă. Babiš a declarat, citat de IDNES, că, deși mai există neînțelegeri privind programul de guvernare, în cele din urmă se va ajunge la un compromis. Partidele discută și împărțirea funcțiilor parlamentare, urmând ca liderul SPD, Tomio Okamura, să devină președintele Camerei Deputaților, iar ANO să conducă cinci comisii parlamentare, SPD trei, Automobiliștii două, restul revenind opoziției. Babiš intenționează să formeze noul guvern până la mijlocul lunii decembrie, mai scrie IDNES.
În Franța a fost reținut al treilea suspect în cazul jafului de la Luvru, relatează Business FM Télévision. Bărbatul, considerat unul dintre cei patru implicați în furtul bijuteriilor din galeria Apollo, a fost arestat în regiunea pariziană și urmează să fie audiat de anchetatori, notează canalul francez de televiziune, amintind că ceilalți doi suspecți au fost deja inculpați și plasați în arest, recunoscându-și parțial vina. Bijuteriile furate nu au fost încă recuperate, iar autoritățile se tem că pietrele prețioase ar putea fi desprinse și metalul topit, remarcă Business FM Télévision.
