RAPORT | Ce trebuie să facă R. Moldova pentru a-și alinia agricultura, mediul și finanțele la standardele UE
Republica Moldova a făcut pași importanți pe calea alinierii la standardele europene, dar există trei domenii aflate încă în „fază incipientă”, deși în ultimul an au fost realizate „unele progrese”. Este vorba despre capitolele 27, 11 și 33 din clusterele IV și V de negocieri - Mediu și schimbările climatice, Agricultură și dezvoltare rurală și, respectiv, Dispoziții financiare și bugetare, potrivit ultimului raport de extindere, aprobat pe 4 noiembrie de Comisia Europeană.
De la laboratoare neacreditate și sisteme IT învechite, până la lipsa unui mecanism de control eficient și a unei strategii climatice pe termen lung, Bruxelles-ul enumeră acțiunile pe care trebuie să le întreprindă R. Moldova în cele trei domenii „problematice” pentru a avansa în parcursul său european.
Mediu: capacități limitate și politici neterminate
În domeniul mediului, raportul notează că Agenția de Mediu nu are încă suficientă capacitate pentru a implementa eficient procedura de evaluare a impactului asupra mediului (EIM), iar sectorul privat este slab pregătit să îndeplinească obligațiile prevăzute. De asemenea, legislația națională nu este aliniată la Directiva privind infracțiunile de mediu.
În materie de calitate a aerului, Republica Moldova a aprobat crearea sistemului național de inventariere a emisiilor și a sistemului integrat de monitorizare, dar „capacitatea de monitorizare a apelor trebuie consolidată, iar laboratorul de apă trebuie să-și reînnoiască acreditarea”.
Implementarea sistemului de gestionare a deșeurilor avansează, dar capacitatea de reciclare rămâne redusă și „limitată doar la reciclatorii privați”. Economia circulară și implicarea altor ministere „sunt la un stadiu incipient”.
În ceea ce privește protecția naturii, Comisia remarcă faptul că R. Moldova „ar trebui să continue lucrările de identificare și pre-desemnare a siturilor care vor fi incluse în rețeaua Natura 2000” și să finalizeze reforma Agenției Moldsilva, inclusiv prin crearea unei agenții independente pentru ariile protejate.
Pe partea de poluare industrială, autoritățile „încă nu au un mecanism de asigurare a aplicării care să garanteze respectarea obligațiilor de raportare” de către agenții economici. Statul trebuie să-și consolideze capacitățile instituționale și să ofere sprijin metodologic pentru mediul privat.
În plus, R. Moldova nu este aliniată la prevederile privind zgomotul ambiental, iar legislația privind substanțele chimice este în proces de revizuire pentru a respecta regulamentele europene REACH și CLP.
Regulamentele europene REACH și CLP stabilesc norme stricte pentru protejarea sănătății oamenilor și a mediului, asigurând utilizarea sigură a substanțelor chimice. REACH impune înregistrarea, evaluarea și, dacă este cazul, restricționarea sau autorizarea substanțelor periculoase, iar CLP reglementează clasificarea, etichetarea și ambalarea acestora conform standardelor UE.
Clima: implementare lentă și lipsă de strategie pe termen lung
Cât privește clima, Comisia recunoaște că au fost făcute progrese importante odată cu adoptarea Legii Climei în 2024, însă „alinierea la sistemul UE de monitorizare, raportare și verificare (MRV-A) este încă incompletă și necesită eforturi suplimentare”. Ținta este ca, din 2026, să înceapă colectarea și verificarea datelor privind emisiile.
Totuși, majoritatea eforturilor de reducere a emisiilor „sunt amânate după 2035”, iar R. Moldova „încă nu dispune de o strategie de dezvoltare cu emisii reduse pe termen lung”.
Comisia Națională pentru Schimbări Climatice este funcțională, dar „îmbunătățirile concrete în integrarea climei în toate politicile sunt încă limitate”, iar statul „trebuie să își consolideze semnificativ capacitatea administrativă”.
Standardele pentru vehicule și Directiva privind captarea carbonului nu sunt încă implementate, iar reglementările pentru substanțele care afectează stratul de ozon sunt doar parțial compatibile cu normele europene.
Agricultură și dezvoltare rurală: baze solide, dar instituții fragile
Comisia notează că R. Moldova a adoptat o nouă lege privind finanțarea și monitorizarea politicii agricole, care va intra în vigoare în 2026, însă aplicarea acesteia depinde de finalizarea Planului Strategic pentru Agricultură 2025 - 2030.
Unul dintre cele mai mari decalaje rămâne instituirea Sistemului Integrat de Administrare și Control (IACS), care gestionează subvențiile agricole.
„Sunt necesare eforturi suplimentare pentru instituirea IACS. Registrul fermelor și sistemul LPIS au fost pilotate doar în cinci raioane și trebuie extinse la nivel național”, se precizează în raportul Comisiei Europene.
Potrivit Comisiei, Agenția de Intervenții și Plăți pentru Agricultură (AIPA) trebuie întărită substanțial, inclusiv prin politici de retenție a personalului. De asemenea, „o rețea de date privind durabilitatea fermelor (FSDN) rămâne de instituit”.
În ceea ce privește serviciile de consiliere agricolă, cadrul legislativ pentru Camerele Agricole este aprobat, însă „se așteaptă adoptarea procedurilor de implementare, inclusiv pentru crearea Sistemului de Cunoștințe și Inovare Agricolă (AKIS)”.
La capitolul piețe și produse ecologice, Comisia notează că sunt necesare eforturi pentru armonizarea cadrului de reglementare cu normele UE, iar în agricultura ecologică „sunt necesare lucrări suplimentare, în special privind supravegherea organismelor de certificare și trasabilitatea produselor”.
R. Moldova trebuie, de asemenea, să continue alinierea la politica de calitate a Uniunii Europene. Sistemul de control și aplicare a normelor ar trebui consolidat. În plan instituțional, raportul menționează și măsurile anticorupție implementate la AIPA, însă digitalizarea completă a cererilor pentru subvenții rămâne o prioritate pentru perioada următoare.
Dispoziții financiare și bugetare: progrese în vamă, restanțe la standardele ESA
În domeniul finanțelor publice europene, Republica Moldova a făcut progrese moderate. Raportul notează crearea unui organ de coordonare pentru resurse proprii în cadrul Ministerului Finanțelor, finalizată în iulie 2025, dar subliniază că acest organism trebuie operaționalizat complet.
În privința resurselor tradiționale, Comisia recunoaște că Serviciul Vamal operează prin sistemul „Asycuda World”, care include un modul contabil și proceduri zilnice și lunare de reconciliere cu Trezoreria de Stat. Totuși, „R. Moldova trebuie să continue modernizarea infrastructurii IT pentru a îndeplini pe deplin cerințele UE”.
Legislația națională s-a aliniat parțial la Regulamentul european privind scutirile de taxe vamale, dar rămân nealiniate unele articole, iar țara „trebuie să continue alinierea legislației la acquis-ul UE, în special privind structura TVA, scutirile, deducerile și regimurile speciale”.
Pentru resursa bazată pe venitul național brut (VNB), raportul constată lipsa progreselor. R. Moldova trebuie „să asigure compilarea conturilor naționale și ale VNB pe baza definițiilor și regulilor contabile ESA 2010”.
În ansamblu, Bruxelles-ul recomandă „eforturi suplimentare pentru alinierea completă a legislației, întărirea măsurilor antifraudă, modernizarea sistemelor IT și operaționalizarea organismului de coordonare a resurselor proprii”.
Precizăm că, potrivit Raportului Comisiei Europene privind extinderea Uniunii Europene, Republica Moldova este țara care a înregistrat cele mai mari progrese într-un singur an pe calea aderării la UE.
Bruxelles-ul menționează că Chișinăul este aliniat în proporție de 98% la Politica Externă și de Securitate Comună a Uniunii Europene, demonstrând un angajament constant față de valorile și obiectivele comunitare.
Primele clustere de negocieri cu R. Moldova trebuie să fie deschise până la finele anului curent, recomandă Comisia Europeană.
CITIȚI ȘI:
