Revista presei internaționale | SUA și Ucraina au îmbunătățit planul american de pace; UE propune un plan de pace alternativ, favorabil Ucrainei
Presa internațională analizează rezultatele negocierilor de încheiere a războiului ruso-ucrainean purtate ieri la Geneva de delegațiile de la Washington și Kiev. Mai multe publicații scot în evidență planul alternativ de pace propus de europeni, care este mai favorabil Ucrainei decât planul american.
Statele Unite și Ucraina au anunțat că lucrează la un acord de pace „actualizat și îmbunătățit” pentru a pune capăt războiului ruso-ucrainean, informează Reuters. Potrivit agenției de presă, delegațiile de la Washington și Kiev, reunite ieri la Geneva, au descris discuțiile pe tema planului american de pace drept „foarte productive”. După reuniune nu au fost oferite detalii despre aspectele-cheie ale planului, precum modul în care ar urma să fie garantată securitatea Ucrainei în caz de încetare a focului, notează Reuters. Totuși, Casa Albă a declarat că noua versiune a acordului include garanții de securitate consolidate, iar delegația ucraineană consideră că acestea reflectă interesele sale naționale, scrie agenția de presă.
Secretarul american de stat, Marco Rubio, a anunțat „progrese uriașe” la negocierile de la Geneva purtate ieri cu delegația de la Kiev pe tema planului de pace propus de administrația de la Washington, transmite CNN. Potrivit postului american de televiziune, Ucraina ar fi fost de acord cu unele prevederi ale planului din 28 de puncte, dar există îndoieli serioase că Rusia va agrea propunerile americane de pace. Potrivit CNN, planul presupune concesii majore din partea Ucrainei, inclusiv cedarea unor teritorii din Donbas și limitarea efectivelor armate. Oficialii europeni se tem că aceste condiții ar putea lăsa Ucraina vulnerabilă în fața unor viitoare atacuri, chiar dacă Washingtonul susține că autoritățile de la Kiev ar considera noua variantă a planului acceptabilă pentru securitatea sa. Totuși, CNN notează că este puțin probabil ca Rusia să accepte acordul, în condițiile în care nu a fost supusă unei presiuni semnificative din partea SUA.
Axios scrie că Ucrainei i se propune să accepte concesii teritoriale suplimentare, să renunțe la aderarea la NATO și să acorde amnistie completă rușilor acuzați de crime de război, în schimbul unor garanții de securitate similare articolului 5 al NATO din partea SUA și Europei. Asta ar însemna că NATO ar interveni militar în apărarea Ucrainei dacă Rusia o va ataca din nou. După publicarea planului, negocierile s-au accelerat, iar Donald Trump speră să ajungă la un acord preliminar cu Kievul până pe 27 noiembrie, când în Statele Unite e marcată Ziua Recunoștinței, notează Axios. Potrivit publicației, Casa Albă a anunțat că Ucraina a evaluat pozitiv modificările aduse planului inițial și consideră că acesta reflectă interesele sale naționale. La întâlnire au participat oficiali americani de rang înalt, care au declarat că numărul problemelor nerezolvate a fost semnificativ redus, conchide Axios.
La întâlnirea dintre reprezentanții SUA și Ucrainei de la Geneva a fost elaborat un document-cadru de pace actualizat, care subliniază respectul față de suveranitatea Ucrainei, relatează Eurointegration. Biroul Președintelui Ucrainei a descris discuțiile drept constructive, concentrate și bazate pe respect reciproc, evidențiind progresul în definirea pașilor viitori, remarcă publicația. Potrivit Eurointegration, s-a decis continuarea lucrului asupra propunerilor comune și menținerea contactului cu partenerii europeni. CBS News subliniază că oficiali americani și ucraineni discută posibilitatea organizării unei vizite a președintelui Volodimir Zelenski la Washington în această săptămână, pentru a discuta „planul de pace” actualizat cu liderul de la Casa Albă, Donald Trump.
Țările europene au elaborat propriul plan de pace, unul alternativ celui american, informează The Telegraph. Conform surselor publicației, planul european diferă semnificativ de cel american și este mai favorabil Ucrainei. Potrivit planului european de pace, condițiile teritoriale înaintate de Rusia pot fi discutate doar după încetarea completă a focului și înghețarea conflictului militar pe actuala linie a frontului. Planul european se opune reducerii contingentului armatei ucrainene, precum presupune planul american, remarcă The Telegraph. Potrivit planului european, Ucraina va fi complet reconstruită și va primi compensații financiare, inclusiv din activele de stat rusești, care vor rămâne înghețate până când Rusia va despăgubi daunele provocate, conchide The Telegraph.
Un plan de pace durabil trebuie să oprească violențele fără a crea premise pentru conflicte viitoare, iar granițele nu pot fi schimbate prin forță, a declarat șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, citată de AFP. Ea a afirmat că Uniunea Europeană trebuie să joace un rol central în asigurarea păcii și că Ucraina are dreptul suveran de a-și alege viitorul european, inclusiv prin reconstrucție și integrare, conchide AFP.
Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a respins punctul „planului de pace” al administrației Trump privind posibilitatea revenirii Rusiei în grupul G7, în care intră țările occidentale cu cele mai mari economii, informează Deutsche Welle. Conform publicației germane, Merz a subliniat că nu există consens între celelalte șase țări membre pentru reintegrarea Rusiei și că nimeni nu dorește acest lucru, cu excepția SUA. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a exprimat o opinie similară, afirmând că nu există premise pentru readmiterea Rusiei, notează Deutsche Welle. Planul american mai prevede ridicarea treptată a sancțiunilor și încheierea unui acord de cooperare economică pe termen lung cu Rusia, remarcă Deutsche Welle.
Aliații Ucrainei analizează pericolele care pot apărea dacă Ucraina nu acceptă „planul de pace” propus de SUA, relatează Politico. Publicația se referă în special la temerile europenilor față de o eventuală decizie a administrației de la Washington de a întrerupe schimbul de date de informații cu Ucraina. Politico subliniază că Statele Unite oferă informații unice obținute cu ajutorul sateliților, dar există și alternative comerciale, precum compania finlandeză ICEYE, care furnizează date de supraveghere și recunoaștere. Uniunea Europeană dispune de servicii proprii de sateliți, cum ar fi Galileo și Copernicus, deși în anumite domenii, precum Starlink, există întârzieri, iar alternativa europeană IRIS² este preconizată pentru 2030, explică publicația. Statele Unite au mai suspendat schimbul de informații în martie 2025 și folosesc amenințarea întreruperii acestuia pentru a obține acordul Ucrainei asupra planului lor de pace, mai scrie Politico.
Senatorul republican Lindsey Graham, apropiat de Donald Trump, a declarat pe platforma X că liderul american va avea grijă ca Ucraina să devină un stat liber și suveran, capabil să se apere de viitoare agresiuni. Lindsey Graham susține în postarea sa că Trump va pune presiune pe ambele părți pentru a obține pacea în războiul dintre Rusia și Ucraina. Graham a subliniat că prea multe sacrificii au fost făcute pentru ca negocierile să conducă la un alt rezultat și că toți trebuie să urmărească cu atenție modul în care se încheie acest conflict.
Transformarea „planului de pace” al SUA într-un document acceptabil pentru Ucraina și aliații săi europeni va fi un efort diplomatic major, scrie Financial Times. Cedarea unor teritorii pentru Rusia, pentru care ucrainenii au luptat și au pierdut vieți, ar fi extrem de controversată și destabilizatoare pentru Ucraina, forțând zeci de mii de locuitori să-și părăsească locuințele, remarcă ziarul britanic. Publicația amintește că planul prevede recunoașterea „de facto” a teritoriilor ocupate de Rusia și promite garanții de securitate pentru Ucraina, dar fără detalii concrete și cu limitarea capacității aliaților de a interveni. Kievul privește cu prudență aceste promisiuni vagi, având în vedere că garanțiile din Memorandumul de la Budapesta din 1994 nu au împiedicat agresiunile rusești din 2014 și 2022, constată Financial Times.
„Planul de pace” al SUA reprezintă unul dintre cele mai dificile teste pentru președintele ucrainean Volodimir Zelenski, dar, potrivit analiștilor, el a demonstrat deseori abilitate în gestionarea crizelor chiar din poziții slabe, comentează The New York Times. Ziarul notează că Zelenski a reușit să asigure producția internă de drone, să readucă sprijinul SUA și să obțină susținerea europeană prin comunicări strategice și apeluri directe. Recent, el a mobilizat UE, Marea Britanie, Canada și Japonia pentru a cere modificări ale celor mai controversate puncte din planul american, protejând astfel interesele Ucrainei, subliniază The New York Times. Totodată, această strategie i-a întărit poziția internă, permițându-i să se prezinte drept principalul mediator și să mențină sprijinul public pentru negocieri fără a ceda presiunilor Rusiei, constată The New York Times.
