Revista presei internaționale | Șanse minime de aplicare a planului american de pace în Ucraina; Noi reguli în UE privind regimul fără vize
Presa internațională descrie impactul eforturilor diplomatice pentru conturarea unui nou plan de pace în Ucraina. Actualizarea mecanismului Uniunii Europene de suspendare a regimului fără vize pentru cetățenii țărilor terțe și înăsprirea regulilor de migrație în unele țări ale blocului comunitar se numără printre alte subiecte reflectate de publicațiile străine.
Politico dezvăluie că Statele Unite sunt dispuse să discute garanții de securitate pe termen lung pentru Ucraina, dar numai după semnarea unui acord de pace, poziție transmisă aliaților europeni de secretarul de stat Marco Rubio. Potrivit aceleiași publicații, Washingtonul a indicat că președintele Donald Trump ar urma să negocieze ulterior aceste garanții, iar alte subiecte sensibile ar include integritatea teritorială a Ucrainei și modul de folosire a activelor rusești înghețate. Politico precizează că la mijlocul acestei luni, SUA au prezentat Kievului un plan de pace, care inițial conținea 28 de puncte, redus ulterior la 22 după discuțiile de duminică de la Geneva purtate între diplomați de la Washington și Kiev. Potrivit surselor Politico, Ucraina a respins trei puncte-cheie, inclusiv cedarea unor teritorii din Donbas, limitarea efectivelor armatei și renunțarea la aspirațiile de aderare la NATO. SUA stabiliseră inițial ca termen-limită data de 27 noiembrie pentru acceptarea planului, avertizând că alternativa este continuarea confruntării, notează publicația. Donald Trump a declarat că o întâlnire cu Volodimir Zelensky și Vladimir Putin va avea loc doar atunci când va fi un acord final sau se va ajunge într-o fază avansată de negociere.
Bloomberg avertizează că un acord de pace slab între Rusia și Ucraina nu ar descuraja viitoarea agresiune rusă și ar periclita securitatea europeană și interesele SUA. Potrivit agenției de presă, planul inițial din 28 de puncte reflecta în mare măsură cererile Rusiei și i-ar fi oferit acesteia un avantaj militar. SUA ar trebui să sprijine o Ucraină puternică, capabilă să se apere pe termen lung cu ajutor occidental, iar orice acord de pace nu trebuie să submineze această capacitate, comentează Bloomberg. Prioritar ar fi un armistițiu pe actuala linie a frontului, urmat de negocieri privind teritoriile, oferirea unor garanții clare de securitate și folosirea activelor rusești înghețate pentru reconstrucția Ucrainei, concluzionează Bloomberg.
Aceeași agenție de presă a publicat transcrierea scursă a unei convorbiri în care Steve Witkoff, consilier al lui Donald Trump, ar fi oferit Kremlinului sfaturi despre cum să-l influențeze pe liderul SUA. Mai multe publicații străine, între care The Guardian, comentează modul în care a ieșit la iveală convorbirea privată a celor doi oficiali. Aceasta ridică semne de întrebare privind apropierea lui Witkoff de pozițiile Moscovei și posibila influență rusă asupra negocierilor de pace, scrie The Guardian. Rămâne neclar cine a furnizat înregistrările, ipotezele variind de la servicii ruse sau ucrainene până la structuri din SUA sau Europa, notează ziarul britanic. Potrivit foștilor oficiali de informații citați de The Guardian, interceptarea putea fi realizată prin metode tehnice avansate. Donald Trump i-a luat apărarea lui Witkoff, vorbind despre o practică standard în negocieri, însă scandalul a amplificat tensiunile legate de rolul emisarului american în dialogul cu Rusia, iar unii republicani din Congres au cerut chiar demiterea emisarului Casei Albe, mai scrie The Guardian.
Președintele SUA, Donald Trump, încearcă să genereze un impuls decisiv pentru pace în Ucraina, însă eforturile sale par blocate, Kremlinul refuzând să accepte concesii, scrie The Times. Ziarul observă că Moscova nu a arătat niciun interes față de un acord care să nu satisfacă toate cerințele sale, în ciuda mai multor zile de negocieri diplomatice cu oficiali americani, europeni și ucraineni. Orice soluție acceptabilă pentru Ucraina este automat respinsă de Rusia, remarcă The Times, amintind că purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, și miniștri ruși au negat că Moscova ar fi dispusă să relaxeze vreuna dintre cerințele sale. Criticii susțin că oficialii ucraineni înțeleg că șansele reale pentru un acord de pace sunt aproape inexistente, dar participă la negocieri pentru a nu arăta că ar sabota procesul de pace, explică The Times. Întregul proces e de fapt o „farsă” în care toți participanții cunosc adevărul, dar fac abstracție de el, concluzionează ziarul.
Reprezentanții ucraineni și europeni au respirat ușurați după încercările de a atenua planul de pace favorabil Kremlinului propus de președintele Donald Trump, notează The New York Times. Totul depinde însă de ceea ce este dispus să accepte președintele rus Vladimir Putin, care a indicat că poate continua războiul pentru a forța Ucraina să cedeze cererile Rusiei, constată ziarul american. Situația de pe teren îi oferă puține motive Moscovei să-și relaxeze condițiile, din moment ce Ucraina pierde teritorii, iar resursele ei financiare și militare scad, comentează The New York Times. Planul american nu impunea restricții asupra armatei ucrainene și prevedea folosirea activelor rusești înghețate în Europa pentru reconstrucția Ucrainei, ceea ce reprezintă obstacole majore pentru Putin, notează ziarul. Analiștii citați de The New York Times subliniază că, deși Rusia poate fi interesată de relații mai strânse cu SUA și de relaxarea sancțiunilor, liderul de la Kremlin nu va ceda obiectivele militare esențiale, sperând ca un eșec diplomatic să determine SUA să înceteze sprijinul pentru Ucraina, accelerând astfel destabilizarea acesteia.
Autoritățile franceze au arestat patru persoane suspectate de spionaj în favoarea Rusiei și de sprijinirea propagandei sale militare, în cadrul unei anchete asupra asociației franco-ruse SOS Donbass, relatează ABC News. Potrivit publicației, un bărbat rus de 40 de ani a fost filmat în septembrie lipind afișe pro-ruse la Arcul de Triumf din Paris și apoi a contactat conducătoarea asociației, suspectată de serviciile de contraspionaj franceze că ar fi încercat să obțină informații economice de la companii franceze. Justiția franceză investighează suspiciuni de „conspirație cu un stat străin”, pedepsită cu până la 10 ani de închisoare, precizează ABC News. Aceeași sursă notează că, în paralel, în Letonia au fost formulate acuzații pentru activități subversive comise la cererea serviciilor secrete rusești, inclusiv reținerea unei persoane suspectate de spionaj militar.
Parlamentul European a semnat un act care actualizează mecanismul UE de suspendare a regimului fără vize pentru cetățenii țărilor terțe, noile reguli urmând să intre în vigoare la mijlocul lunii decembrie, relatează AFP. Conform agenției de presă, UE va putea suspenda regimul fără vize pentru statele care nu respectă politica de vize a blocului comunitar sau în cazul deteriorării relațiilor, inclusiv din cauza încălcărilor drepturilor omului. Noile reguli simplifică procedura și prelungesc perioada inițială de suspendare la 12 luni, cu posibilitatea extinderii până la 24 de luni, notează AFP, amintind că, în prezent, UE analizează posibilitatea suspendării regimului fără vize pentru Georgia.
Tribunalul din Tbilisi l-a condamnat pe liderul opoziției georgiene, Nika Melia, la un an și șase luni de închisoare pentru insultarea unui judecător, relatează Eurointegration. Instanța a invocat recidiva și a refuzat aplicarea unei amenzi, conform legislației penale georgiene, notează publicația. Melia a mai fost condamnat anterior și se afla în detenție în legătură cu alte dosare, relevă Eurointegration.
Reuters scrie că Irlanda a introdus noi măsuri pentru înăsprirea regulilor de migrație, vizând reducerea ritmului ridicat al creșterii populației pe fondul numărului mare de solicitanți de azil. Printre schimbări se numără obligarea solicitanților de azil care muncesc să contribuie la costurile de cazare și înăsprirea regulilor de reîntregire a familiei și obținere a cetățeniei, detaliază agenția de presă. Autoritățile au raportat că migrația netă anuală a ajuns la aproximativ 72.000 de persoane, fiind alimentată de cererea de permise de muncă și de afluxul refugiaților ucraineni. Guvernul subliniază că migrația este benefică, dar consideră că actualul ritm de creștere necesită măsuri politice mai stricte, conchide Reuters.
Țările turistice din Europa continuă să introducă noi reguli și restricții pentru turiști, iar Italia se remarcă în acest sezon, notează Euronews. Potrivit postului pan-european de televiziune, sezonul de schi din acest an a început cu reguli noi de siguranță: de la 1 noiembrie, purtarea căștii este obligatorie pentru toți cei care practică schiul, snowboardingul sau se dau cu săniorii pe pârtii, nu doar pentru minori. Casca trebuie să fie certificată CE, adică să respecte standardele Uniunii Europene privind sănătatea, siguranța și protecția mediului. Nerespectarea acestei reguli poate atrage amenzi de până la 200 de euro și, temporar, interzicerea accesului la telescaune, notează Euronews. În plus, pe unele pârtii este interzis consumul de alcool și chiar alimentele consumate direct pe telescaun sau pe pârtii. Scopul acestor măsuri este de a reduce riscurile și accidentele pe pârtii, protejând turiștii și ceilalți participanți la sporturile de iarnă, relevă Euronews.
