Ambasadorul Danemarcei, la Forumul Mass-Media 2025: Susținerea mass-mediei reprezintă o investiție în reziliența democratică a R. Moldova
Integrarea europeană, cel mai important proiect al Republicii Moldova, nu poate fi explicată doar de instituțiile statului, ci are nevoie de o presă bine pregătită, capabilă să înțeleagă mecanismele europene, să analizeze documentele și să traducă pe înțelesul oamenilor fiecare etapă a acestui parcurs. Mesajul a fost transmis de președinta Maia Sandu la Forumul Mass-Media 2025, care a început pe 8 decembrie, la Chișinău.
Șefa statului a subliniat, în debutul evenimentului, că „educația media nu mai este un lux, ci o necesitate”, evidențiind rolul alfabetizării digitale în apărarea democrației în fața valului de dezinformare.
Totodată, Maia Sandu a evidențiat necesitatea modernizării cadrului legislativ, pentru că „nu mai putem apăra democrația cu instrumentele de acum câteva decenii”.
„Avem nevoie de reguli clare pentru spațiul online, așa cum avem nevoie de standarde în privința transparenței și responsabilității. Iar formele noi de manipulare trebuie să fie sancționate”, a punctat președinta.
Maia Sandu a încurajat redacțiile să își dezvolte expertiza în domeniul afacerilor europene și să își asigure o prezență jurnalistică la Bruxelles. În situațiile în care resursele individuale nu permit acest lucru, redacțiile pot crea echipe comune sau pot colabora prin co-angajarea ori rotația corespondenților, a recomandat șefa statului.
Totodată, Maia Sandu a lansat un apel către Ministerul Educației și Cercetării, către mediul universitar și către întreaga breaslă jurnalistică, îndemnând să trateze formarea jurnaliștilor ca pe o „responsabilitate comună”.
„Trebuie să îi echipăm pe cetățeni cu instrumente de autoapărare informațională. Educația media nu mai este un lux, ci o necesitate. Este important să vedem cum putem introduce elemente de alfabetizare digitală și media în școli, ca o investiție în sănătatea pe termen lung a democrației noastre”, a mai spus sursa citată, la Forumul Mass-Media 2025.
Maia Sandu a recunoscut că lupta pentru apărarea democrației este inegală, în condițiile în care resursele celor care atacă spațiul informațional sunt incomparabil mai mari. Totuși, ea a arătat că societatea are un atu fundamental – adevărul – și capacitatea de a lupta împreună.
Președinta a mai declarat că, în ultimii ani, presa din Republica Moldova a demonstrat o maturitate democratică remarcabilă și a reprezentat un pilon al rezilienței într-o perioadă în care societatea a fost supusă unor presiuni uriașe.
„Prin munca dumneavoastră, ați contribuit nemijlocit la protejarea democrației, iar jurnalismul de investigație a devenit o adevărată forță civică care a expus, în țară și peste hotare, gravitatea pericolelor existențiale cu care ne-am confruntat. Știm cu toții că nu a fost ușor, dar ați perseverat în a continua să informați corect și să apărați interesul public, chiar dacă, anume în acest an, a survenit închiderea unor programe importante de sprijin pentru presa liberă. Într-un context în care tot mai multe state își revizuiesc politicile de asistență, trebuie să ne gândim împreună la modele de sustenabilitate și reziliență financiară”, a punctat Maia Sandu.
Șefa statului a avertizat că anii care urmează vor aduce provocări și mai complexe și că, la nivel global, bătălia pentru democrație nu se va purta doar la urne și în instituții, ci, în mare măsură, în spațiul informațional, aceasta fiind, probabil, „cea mai grea bătălie a generației actuale”.
Inteligența artificială, folosită ca armă a manipulării
Maia Sandu a explicat că „manipularea, tehnologiile care permit falsificări aproape perfecte, atacurile coordonate asupra încrederii publice, propaganda finanțată masiv de actori ostili și distribuită prin conturi false constituie un arsenal sofisticat, care generează un mediu informațional extrem de volatil”.
În acest context, președinta a avertizat că volumul și agresivitatea dezinformării riscă să depășească, în următorii ani, ceea ce s-a văzut până acum, iar utilizarea inteligenței artificiale inclusiv pentru fabricarea de pseudorealități nu mai comportă riscuri teoretice, ci mijloace folosite deja la scară largă în multe state și care vor fi utilizate și împotriva Republicii Moldova cu o intensitate și mai mare.
„Dacă nu conștientizăm acest lucru, nu ne pregătim și nu ne unim forțele, democrația riscă să fie învinsă prin falsuri și manipulare. Problemele noastre interne amplifică, de asemenea, riscurile. Într-un ecosistem media în care resursele sunt mici, tentația de a sacrifica analiza în favoarea vitezei sau a vizibilității este mare”, a atenționat președinta.
Șefa statului a invitat participanții la forum să folosească această platformă pentru a discuta despre elaborarea unor politici realiste, reguli clare și mecanisme prin care presa să devină mai puternică, iar societatea – mai rezilientă.
„Trebuie să vedem și cum putem consolida capacitățile redacțiilor, inclusiv prin folosirea comună a resurselor. Colaborarea dintre instituțiile media, partajarea expertizei și a infrastructurii pot fi unele dintre cele mai eficiente soluții. Exemplele internaționale, de la alianțe editoriale până la investigații în parteneriat, ne arată că mai puțin, dar mai bine, este uneori singura cale realistă. În viitorul apropiat, este esențial să ne aplecăm și asupra calității pregătirii profesionale. Știm că multe redacții se confruntă cu lipsa specialiștilor bine pregătiți, în special pe subiecte ce țin de agenda europeană, de economie și de securitate”, a spus președinta.
Totodată, Maia Sandu a precizat că planul de reziliență aprobat recent de Consiliul Național de Securitate oferă un nou cadru pentru valorificarea oportunităților din anii următori, în vederea consolidării spațiului informațional.
UE: Sprijinul pentru presă este o investiție în democrația din R. Moldova
Uniunea Europeană este mândră să poată sprijini angajamentul față de pluralism și independență media - valori care sunt centrale în dezvoltarea și integrarea europeană, a declarat ambasadoarea Uniunii Europene în Republica Moldova, Iwona Piórko.
„Recentele alegeri au demonstrat că sprijinirea mass-mediei independente este o investiție în democrație, de aceea Uniunea Europeană va rămâne angajată ferm în acest sens, iar pe măsură ce R. Moldova avansează pe calea integrării europene, noi rămânem parteneri de nădejde și încercăm împreună să ne asigurăm că mass-media va rămâne un partener democratic de bună guvernanță viguroasă”, a spus Iwona Piórko, la Forumul Mass-Media 2025.
Iar ambasadorul Germaniei la Chișinău, Hubert Knirsch, a declarat că, în prezent, mulți oameni au impresia că se pot informa suficient pe cont propriu, însă acest lucru reprezintă o iluzie periculoasă. Potrivit diplomatului, volumul informației este nelimitat, iar fluxul constant de texte, imagini și materiale video face tot mai dificilă diferențierea dintre informația valoroasă și dezinformare.
El a atras atenția că dezinformarea poate fi chiar mai nocivă decât ignoranța, iar jurnaliștii reprezintă prima linie de apărare împotriva acestui fenomen.
„Noi trebuie să ne informăm bine, dar este la fel de important să locuim într-o societate în care oamenii din jurul nostru știu să discearnă bine ce este corect și ce nu este corect, să poată naviga în această informație. Activitatea jurnaliștilor profesioniști din media merită respectul nostru în fiecare zi și merită toată susținerea. Guvernele trebuie să fie foarte precaute atunci când stabilesc cadrele regulatorii și legale pentru funcționarea media în R. Moldova. Libertatea de opinie și expresie și, prin urmare, libertatea media este un pilon principal al democrației. În același timp, cei mai răi dușmani ai democrației sunt acei actori care abuzează informațiile și le pervertesc”, a precizat Hubert Knirsch.
Totodată, Knirsch a subliniat că principiul esențial în stabilirea unui cadru corect de funcționare a presei este transparența, în toate formele sale - a proprietății, a parteneriatelor media și a reglementărilor guvernamentale - cerințe care se regăsesc și în așteptările Uniunii Europene față de țările candidate.
Jurnalismul, în prima linie de apărare a democrației din R. Moldova
Danemarca a fost și rămâne un partener de încredere al mass-mediei din Republica Moldova, a menționat ambasadorul Danemarcei la Chișinău, Søren Jensen. Potrivit diplomatului, sprijinul oferit vizează atât producerea de conținut verificat, cât și consolidarea rezilienței instituțiilor media în fața incertitudinilor și a provocărilor generate de noile tehnologii, inclusiv inteligența artificială.
Totodată, Søren Jensen a precizat că Danemarca colaborează cu experți media pentru actualizarea și alinierea legislației din domeniul mass-media la standardele europene. El a amintit că, în toamna anului trecut, a fost anunțat un sprijin financiar în valoare de șase milioane de euro pentru ca jurnalismul de calitate să poată continua lupta cu dezinformarea.
„La ultimele runde de alegeri ne-am confruntat cu cele mai mari provocări prezentate de dezinformarea din partea Rusiei, precum și de războiul hibrid. Dar, de asemenea, am fost martorii unor exemple minunate de jurnalism de investigație din partea jurnalismului local și național, care au demonstrat că jurnalismul moldovenesc se află pe prima linie de apărare a democrației din Moldova”, a spus diplomatul.
Ambasadorul a mai subliniat că, în procesul de aderare la UE, un spațiu informațional democratic nu poate fi construit exclusiv „la centru”, fiind necesară o prezență puternică a presei și la nivel local. Totodată, el a menționat că acest lucru nu poate fi realizat fără susținerea Guvernului.
Susținerea mass-mediei nu reprezintă doar o investiție într-un sector economic, ci și o investiție în reziliența democratică a Republicii Moldova, a conchis ambasadorul Danemarcei la Chișinău, Søren Jensen.
Forumul Mass-Media 2025 reunește comunitatea jurnalistică din Republica Moldova în cadrul a șase dezbateri despre prioritățile legislative în contextul integrării europene, impactul giganților tehnologici asupra libertății presei, situația pieței de publicitate, formarea jurnaliștilor și susținerea internațională a presei independente.
Programul include și trei ateliere dedicate promovării pe rețelele sociale, utilizării inteligenței artificiale în redacții și protecției împotriva atacurilor online. În prima zi vor avea loc evenimente speciale pentru presa locală și jurnalismul de investigație.
Tradițional, vor fi acordate premii de etică profesională, va fi lansată „Cartea Neagră a risipei banilor publici” și vor fi desemnați câștigătorii concursului „Investigațiile anului 2025”.
La Forum participă oficiali de rang înalt, diplomați și experți internaționali, iar ediția din acest an este organizată de Consiliul de Presă, alături de Asociația Presei Independente, Centrul pentru Jurnalism Independent și Asociația Presei Electronice, cu sprijinul Uniunii Europene și al mai multor parteneri internaționali.
