CALM: Reforma administrativ-teritorială, necesară pentru a dezvolta localitățile și a opri migrația
Reforma administrativ-teritorială este una dintre cele mai importante și sensibile transformări structurale pe care Republica Moldova urmează să le parcurgă în următorii ani. Necesitatea ei este recunoscută inclusiv de autoritățile locale, însă implementarea trebuie să fie transparentă, axată pe oameni și cu rezultate vizibile pe termen scurt. Totodată, procesul este privit de experți ca un „test dur” pentru viabilitatea parcursului european al țării.
Guvernul de la Chișinău își propune ca, în următorul an, să finalizeze reforma administrativ-teritorială, un proces considerat esențial pentru modernizarea statului, eficientizarea administrației locale și apropierea de standardele Uniunii Europene.
Directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), Viorel Furdui, a declarat la emisiunea „Vector European” de la Moldova 1 că reforma este importantă, însă trebuie realizată cu maximă transparență și orientată spre beneficiul cetățeanului.
„Noi avem nevoie de o reformă bună, în care mediul rural să nu dispară. În centrul atenției acestei reforme trebuie să fie omul, beneficiile lui, nu acele promisiuni viitoare, peste mulți, mulți ani, care să rămână doar pe hârtie. Această reformă trebuie să aibă beneficii foarte concrete și vizibile într-un termen scurt”, a declarat Viorel Furdui.
Potrivit directorului CALM, reforma administrativ-teritorială va reprezenta un test dur pentru viabilitatea parcursului european al Republicii Moldova, precum și o oportunitate reală pentru reducerea migrației din localități.
„Ceea ce insuflă, de fapt, o speranță este că, în acest mod, vom ajunge la o situație în care vom crea condiții necesare pentru ca, pe de o parte, să oprim migrația din satele și orașele noastre, iar, pe de altă parte, să creăm condiții ca oamenii să se întoarcă acasă, să aibă un sens să rămână, să activeze și să contribuie la dezvoltarea țării”, a mai spus directorul executiv al CALM, la postul public de televiziune.
Pe lângă reforma administrativ-teritorială, autoritățile anunță și alte măsuri care vor avea impact direct asupra dezvoltării țării, în special în domeniul infrastructurii și al interconectivității.
Vicepremierul Vladimir Bolea, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, a menționat, la aceeași emisiune, că dezvoltarea Republicii Moldova depinde de conectarea rețelelor de transport naționale la cele europene.
„Republica Moldova este un stat mic. Chiar succesul în dezvoltarea infrastructurii ține de interconectarea infrastructurilor noastre rutiere, feroviare, navale și a sectorului aviatic, cele ale transportului de pasageri și de marfă cu rețeaua de infrastructură a Uniunii Europene. În Ucraina, am avut o ședință, unde am discutat despre construcția așa-numitelor hub-uri de preluare a mărfurilor de pe auto pe vagoane sau de pe vagoane și auto cu navele”, a declarat Vladimir Bolea, la Moldova 1.
Potrivit oficialului, un accent deosebit este pus și pe construcția de noi poduri peste Prut, care ar urma să dinamizeze economic mai multe regiuni din sudul-estul Republicii Moldova.
„Când vorbim despre construcția podurilor peste Prut, urmează încă alte patru, comparativ cu unul care a început în 2025, pe data de 26 aprilie. Din punct de vedere al dezvoltării sociale, economice și politice va fi o adevărată explozie pentru Cantemir, Nisporeni sau chiar Leova, unde nu există astăzi poduri din piatră. Este o problemă reală pentru dezvoltarea durabilă a acestor localități”, a punctat viceprim-ministrul.
Precizăm că reforma administrativ-teritorială este implementată, în prezent, prin mecanismul de amalgamare voluntară, un proces lansat în baza Strategiei de reformă a administrației publice 2023 - 2030, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 126/2023. Autoritățile explică necesitatea reformei prin faptul că administrația publică locală din Republica Moldova este puternic fragmentată: aproape 90% dintre unitățile administrativ-teritoriale de nivelul întâi au sub 5.000 de locuitori, ceea ce limitează capacitatea de a furniza servicii publice eficiente și de a gestiona resurse financiare suficiente.
Potrivit datelor oficiale, peste 240 de primării din cele 898 existente sunt antrenate în diferite etape ale procesului de amalgamare voluntară, iar în două cazuri procesul a fost deja finalizat. Este vorba despre grupul Leova (orașul Leova și satele Sârma, Tochile-Răducani și Sărata-Răzeși) și grupul Călinești (satul Călinești, comuna Chetriș și satul Hâncești din raionul Fălești).
Amalgamarea presupune comasarea benevolă a două sau mai multe localități, în baza deciziilor consiliilor locale și a consultării populației. Scopul este consolidarea capacităților administrative și financiare, creșterea accesului la fonduri naționale și europene, modernizarea serviciilor publice și utilizarea mai eficientă a resurselor.
Procesul de amalgamare voluntară a fost inițiat la sfârșitul anului 2024, iar autoritățile susțin că acesta decurge lent.
Recent, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că guvernarea pregătește o altă reforma administrativ-teritorială, care ar putea fi implementată începând cu anul viitor, înaintea alegerilor locale din 2027, astfel încât viitorii primari și consilieri locali să fie aleși deja în noile unități administrativ-teritoriale.
Oficialul a adăugat că denumirea viitoarelor unități teritorial-administrative, fie că vor fi județe sau regiuni, contează mai puțin, important fiind modul în care vor fi organizate și eficientizate serviciile publice.
Igor Grosu a subliniat că această reformă este esențială pentru o gestionare mai eficientă a fondurilor publice și pentru a oferi cetățenilor servicii de calitate.
CITIȚI ȘI:
Amalgamare: orașul Leova și comuna Călinești din raionul Fălești formează noi unități administrative
CALM: „Resursele financiare pentru amalgamarea voluntară sunt mici, în ciuda majorării bugetului”
Amalgamarea localităților, un proces „necesar, dar delicat”. Primar: „Cum poți uni două sărăcii?”
Orașul Drochia s-ar putea uni cu cinci localități învecinate. Primarii și localnicii se opun
