Forumul „Reformarea Justiției” 2025: angajamente pentru o justiție independentă, rapidă, incoruptibilă și accesibilă
Reforma justiției din Republica Moldova se află într-o etapă decisivă, cu progrese recunoscute la nivel european, însă și cu provocări persistente. Continuarea evaluării judecătorilor și procurorilor, accelerarea dosarelor de corupție și digitalizarea sistemului au fost prezentate ca priorități-cheie în cadrul celei de-a șaptea ediții a Forumului „Reformarea Justiției și Combaterea Corupției”, desfășurate pe 16 decembrie la Chișinău.
Premierul Alexandru Munteanu a declarat, în deschiderea evenimentului, că cetățenii merită o justiție în care să aibă deplină încredere: o justiție independentă, rapidă, incoruptibilă și accesibilă. Or, fără o justiție credibilă, Republica Moldova nu poate avea nici viitor european, nici dezvoltare economică durabilă.
„Nu este doar o promisiune politică. Este o obligație a statului și o condiție esențială în procesul nostru de aderare la Uniunea Europeană”, a spus oficialul, subliniind că Guvernul își asumă prețul politic al reformei, care este „dificilă și, uneori, incomodă”.
Șeful Executivului a reconfirmat angajamentul autorităților de a finaliza vetting-ul și de a reduce presiunea asupra magistraților și procurorilor onești.
„Răspunsul Guvernului este clar: finalizarea evaluării extraordinare, ocuparea funcțiilor vacante, creșterea atractivității profesiilor juridice, accelerarea dosarelor de corupție, confiscarea bunurilor infracționale și digitalizarea justiției, o delimitare mai clară a responsabilităților și o coordonare mai eficientă a activităților între instituții. Acestea sunt priorități concrete”, a conchis prim-ministrul, manifestând deschidere pentru „soluții argumentate care întăresc real statul de drept”.
Ambasadoarea Uniunii Europene, Iwona Piórko, a remarcat că Republica Moldova a făcut eforturi semnificative în reforma justiției: evaluarea extraordinară continuă, iar instituțiile specializate lucrează cu procurori și judecători care au trecut testul integrității. Raportul Comisiei Europene pentru 2025 confirmă îmbunătățirea situației în sectorul justiției și progresele în combaterea corupției.
„Evaluarea externă a devenit un element de bază pentru reforma justiției, nu doar pentru că este o cerință, ci și pentru că cetățenii solicită un sistem de justiție de încredere. Vreau să menționez și angajamentul Republicii Moldova de a digitaliza sectorul – esențial pentru a oferi servicii mai bune. Aceste rezultate sunt resimțite de cetățeni. Republica Moldova a înregistrat o creștere de 11 puncte în Indicele Percepției Corupției”, a remarcat șefa Delegației UE la Chișinău.
Diplomata a reconfirmat sprijinul partenerilor, precizând că UE va aloca, anul viitor, 14 milioane de euro pentru digitalizarea sistemului de justiție prin dotări tehnologice moderne.
„Trebuie să fim onești. Mai avem mult de lucru. Republica Moldova are nevoie de un acces mai bun la informații, de cooperare mai eficientă între instituții pentru creșterea transparenței și eficienței, iar evaluarea externă trebuie accelerată. De asemenea, trebuie să îmbunătățim abilitățile de urmărire penală, mai ales în sectoarele vulnerabile”, a menționat Iwona Piórko, adăugând că „reformele reale au loc atunci când fiecare cetățean decide să fie corect, iar aceste decizii sunt sprijinite de instituțiile statului”.
Ilie Chirtoacă, președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), instituție care organizează forumul, a menționat că vetting-ul – nucleul reformei justiției – a consolidat integritatea financiară și etică a angajaților, dar a generat și un deficit de personal.
De asemenea, salariile neatractive și presiunea publică descurajează candidații să se alăture sistemului. Problema este vizibilă și la Curtea Supremă de Justiție, care nu a reușit să completeze funcțiile vacante după reforma recentă.
Referitor la Harta judiciară și reorganizarea procuraturilor, pe domeniul anticorupție s-au format complete specializate, iar viteza judecării cauzelor s-a îmbunătățit. Totuși, persistă corupția sistemică și provocările generate de finanțări ilicite și campanii de dezinformare, care fac reformele anevoioase, a precizat Chirtoacă. Președintele CRJM a evidențiat însă că există voință politică, esențială pentru continuarea reformei.
„Cred că putem reuși pentru că există circumstanțe pozitive care se aliniază într-un efect foarte favorabil. Primul: voința politică. Vedem că există un Guvern, un Parlament și o Președinție care privesc în aceeași direcție. În al doilea rând, și asta este important, programele electorale ale opoziției. Da, există diferențe de abordare, dar atât Guvernul, cât și opoziția consideră reforma justiției o prioritate”, a adăugat reprezentantul societății civile.
În Indexul Statului de Drept 2025, Republica Moldova ocupă locul 68 din 143 de state la nivel global și locul 6 din 15 țări din regiune, fiind pe poziția 17 printre cele 41 de state cu venituri similare.
Potrivit unui sondaj realizat în aprilie, la solicitarea CRJM, 57% dintre avocați, 34% dintre judecători și 21% dintre procurori susțin legea privind evaluarea externă a integrității și averii judecătorilor și procurorilor. Ponderea celor care ar accepta să treacă vetting-ul a crescut comparativ cu sondajul anterior, iar cei care nu sunt de acord invocă lipsa de încredere în transparența, obiectivitatea și constituționalitatea procedurii.
CITIȘI ȘI:
Mediul de afaceri cere accelerarea reformei justiției: recomandările Cărții Albe 2025
Președintele CSM: „Să curățăm sistemul judecătoresc de elemente coruptibile”
Maia Sandu: „Procesul de reformare a justiției este la jumătate de cale, important să continue”
Reforma justiției în R. Moldova: opinii divizate între avocați, judecători și procurori
Ce cred judecătorii, procurorii și avocații despre reforma justiției
