Revista presei

Revista Presei | Criticată de Comisia de la Veneția, autoritățile nu exclud, totuși, posibilitatea de a înființa Procuratura Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate

Semnale de la Bruxelles despre posibilitatea inițierii negocierilor de aderare la UE în viitorul apropiat; cum statul vrea să recupereze activele Lukoil de la aeroport și comentariul experților sunt câteva dintre principalele subiecte ale presei, trecute în revistă.

Consiliul European din decembrie ar putea permite, chiar fără o decizie politică completă, inițierea procesului tehnic de negociere și monitorizare a reformelor. Radio Chișinău a discutat cu europarlamentarul român Dan Barna, care a menționat că deși Republica Moldova este pregătită să înceapă negocierile de aderare la UE, decizia politică finală rămâne dependentă de contextul regional și de cuplarea dosarului cu cel al Ucrainei. Deschiderea primului capitol de negocieri – cel al drepturilor fundamentale, ar putea declanșa automat deschiderea celorlalte capitole, susține Dan Barna subliniind că blocajele nu sunt tehnice, ci politice.

Tot pe Radio Chișinău citiți concluziile reuniunii Consiliului pentru Afaceri Generale al președinției daneze a Consiliului Uniunii Europene și mesajul ferm de susținere pentru Republica Moldova și pentru continuarea rapidă a procesului de aderare la spațiul comunitar. UE apreciază progresele realizate în pofida unui context extrem de dificil, marcat de războiul din regiune, atacuri hibride și criza energetică. Potrivit concluziilor, Republica Moldova a finalizat rapid și cu succes procesul de evaluare a legislației, iar Comisia Europeană confirmă că toate cele șase grupuri de capitole sunt pregătite pentru a fi deschise. Bruxelles-ul încurajează continuarea reformei justiției, finalizarea evaluării judecătorilor și procurorilor, întărirea independenței sistemului judiciar și obținerea unor rezultate concrete în lupta împotriva corupției, inclusiv la nivel înalt.

În pofida criticilor ferme aduse de membrii Comisiei de la Veneția în privința demersului Parlamentului R. Moldova de a înființa Procuratura Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate, autoritățile de la Chișinău nu par să excludă, totuși, instituirea acestei structuri. Pe jurnal.md vedeți declarația președintelui Parlamentului, Igor Grosu. El a spus că în prezent sunt analizate comentariile Comisiei de la Veneția și orice opțiune „este pe masă”. Grosu a dat asigurări că se va ține cont de opiniile tuturor instituțiilor implicate, cu un rol central acordat Ministerului Justiției, care coordonează procesul. Acum sunt așteptate pozițiile Consiliului Superior al Magistraturii și ale Consiliului Superior al Procurorilor, precum și contribuțiile societății civile.

Activele Lukoil de la Aeroportul Chișinău ar putea reveni în proprietatea statului, titrează jurnal.md. Ministrul Energiei Dorin Junghietu susține că Lukoil nu ar fi realizat toate investițiile prevăzute în contractul semnat în 2005, atunci când compania a preluat de la stat activele petroliere de la Aeroportul Internațional Chișinău. Astfel, revenirea activului în administrarea statului ar echivala cu revenirea la situația de dinainte de 2005, fără a implica măsuri de confiscare sau naționalizare. Până la finalizarea verificărilor, statul nu a înaintat o ofertă comercială de răscumpărare a activului.

Decizia Guvernului de a prelua activele petroliere deținute de „Lukoil-Moldova”, constituie un pas important în recuperarea infrastructurii strategice, dar ridică întrebări privind transparența acțiunilor. Moldova 1 a discutat cu expertul WatchDog, Eugen Muravschi, care a atras atenția asupra riscurilor care pot apărea dacă statul nu își consolidează temeinic poziția juridică. Eugen Muravschi a explicat că succesul nu trebuie să fie umbrit de erori de procedură, deși cadrul legal permite intervenția statului în domenii strategice, soliditatea motivării va fi testată în instanță. Totodată, expertul nu exclude o intervenție de la Moscova pentru a bloca orice tranzacție comercială care ar fi scos activele de sub controlul rus și sugerează că și sancțiunile internaționale ar putea fi pretext.

Moldova colectează mai puține venituri fiscale decât alte state 3 similare, constată Fondul Monetar. Mold-street.com propune constatările experților FMI, care sunt de părere că Republica Moldova are nevoie de reforme bugetar-fiscale mai ample pentru consolidarea gestionării finanțelor publice și eficientizarea cheltuielilor. FMI menționează că reforma în curs de desfășurare a serviciului public, menită să simplifice sistemul de remunerare a muncii și să ajusteze salariile, constituie un pas binevenit spre o mai bună administrație publică și servicii publice mai eficiente. Totodată, implementarea reformelor presupune costuri semnificative care ar trebui finanțate din mijloace suplimentare colectate la buget, pentru a evita creșterea în continuare a deficitului bugetar.

Fostul președinte al Parlamentului, Andrian Candu, nu a oferit informații relevante în dosarul „furtul miliardului”, în care este vizat fostul lider al Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc, titrează newsmaker.md. Publicația propune declarația procurorului de caz Alexandru Cernei, care a spus că Andrian Candu a fost invitat să depună declarații strict în legătură cu obiectul dosarului, dar și-a concentrat mărturia pe activitatea de afaceri a inculpatului și pe propria interpretare a fraudei bancare, precum și a contextului politic, economic și social din acea perioadă. Procurorul a precizat că Andrian Candu are statut de învinuit într-un episod al fraudei bancare și a fost informat despre dreptul de a refuza să facă declarații.

Cadrele didactice vor beneficia de majorarea salariilor începând cu septembrie 2026. Ziarul de Gardă propune declarația ministrului Finanțelor, Andrian Gavriliță, în contextul acțiunilor de protest și cerințelor formulate anterior de către Federația Sindicală a Educației. Potrivit lui, autoritățile țintesc 1 septembrie, când va fi noua lege a salarizării și venituri suplimentare, astfel încât să fie o majorare responsabilă, pe care bugetul și-o permite.

Șaisprezece artiști vor concura în Finala Națională Eurovision 2026. Moldova 1 scrie că aceștia au fost selectați, pe 16 decembrie, în urma audițiilor live, organizate în cadrul Selecției Naționale Eurovision 2026. La audiții au fost înscriși 37 de participanți, dintre care 34 au evoluat pe scenă, ceilalți trei alegând să nu se prezinte. Finala etapei naționale a concursului va avea loc pe 17 ianuarie. Lista finaliștilor, dar și piesele cu care s-au calificat, le găsiți pe Moldova 1.

Redacția  TRM

Redacția TRM

Autor

Citește mai mult