Social

„Satele se golesc, iar revenirea e rară”. Demograful Sainsus - datele oficiale surprind doar o parte din migrație

Peste 120.000 de cetățeni ai Republicii Moldova sunt înregistrați ca fiind plecați peste hotare la loc permanent de trai, potrivit datelor din Registrul de Stat al Populației (RSP), gestionat de Agenția Servicii Publice (ASP), valabile la 1 decembrie 2025. În total, este vorba despre 120.797 de persoane.

Cele mai multe plecări definitive sunt înregistrate în Federația Rusă – 42.050 de persoane, urmată de Ucraina – 25.976, Statele Unite ale Americii – 18.373, Germania – 15.210 și Israel – 7.859. Alte mii de cetățeni apar înregistrați cu plecare în Belarus, Italia, Canada, Austria, Cehia, Turcia, dar și în zeci de alte state din Europa, Asia, Africa sau America.

La prima vedere, spune demograful Valeriu Sainsus, structura destinațiilor poate crea impresia că moldovenii continuă să emigreze masiv spre Est. În realitate, cifrele surprind un proces mult mai complex, acumulat în timp, marcat de reveniri temporare și relocări succesive.

„Migrația nu mai este un drum într-o singură direcție. Oamenii pleacă, se întorc pentru o perioadă scurtă și apoi pleacă din nou, de cele mai multe ori spre alte destinații. Din acest motiv, o parte dintre cei care figurează ca plecați în Est sunt, de fapt, migranți vechi sau persoane care s-au reîntors și apoi au plecat mai departe spre Europa”, explică Valeriu Sainsus.

Potrivit acestuia, o parte importantă dintre cetățenii care figurează în continuare ca fiind plecați în Rusia sau în alte state din Est sunt, de fapt, migranți vechi, integrați de ani buni acolo, sau persoane care s-au reîntors temporar în Republica Moldova și ulterior au plecat spre Europa.

„O bună parte dintre cei care s-au întors din Rusia după începutul războiului au plecat mai departe spre statele Uniunii Europene. Din punct de vedere administrativ, ei pot apărea în continuare ca migranți în Est. Avem persoane care migrează pentru 9–12 luni, revin acasă și apoi pleacă din nou. Aceste mișcări nu pot fi surprinse exact de datele curente. Imaginea reală se vede doar la recensământ”, spune demograful.

Un alt factor care complică tabloul este deținerea mai multor cetățenii. Mulți moldoveni pleacă din țară folosind pașapoarte ale altor state, ceea ce face ca traseul lor să nu mai poată fi urmărit corect în statisticile naționale.

„Foarte mulți ies din țară cu alte pașapoarte. Sunt posesori de mai multe cetățenii, iar acest lucru face extrem de dificilă urmărirea reală a migrației”, afirmă Valeriu Sainsus.

Dincolo de cifre, impactul migrației se vede în timp și în structura populației. Potrivit demografului, Republica Moldova nu a pierdut o singură generație, ci două.

„Am pierdut generația părinților, care a plecat, și generația copiilor, care s-a format în afara țării. A treia generație deja se naște în Europa. Aceștia nu mai sunt migranți care pleacă din Moldova, ci copii care nu mai ajung să trăiască aici”, explică Sainsus.

În paralel cu migrația externă, datele oficiale indică și o mobilitate internă constantă, orientată preponderent spre capitală. În interiorul țării, migrația nu mai înseamnă mutarea propriu-zisă în orașe, ci extinderea acestora. Oamenii nu se stabilesc în centrele urbane, ci în localitățile din jurul lor.

„Nu asistăm la o migrație reală spre orașe, ci la o suburbanizare. Oamenii se stabilesc în jurul Chișinăului, nu în Chișinău. De facto, orașul se extinde. Migrația spre Chișinău este, în mare parte, temporară și funcționează ca o etapă intermediară spre migrația externă. Raioanele și orașele mici nu au devenit centre reale de atracție”, spune demograful.

Datele din Anuarul statistic arată că Republica Moldova avea aproximativ 2.6 milioane de locuitori cu reședință obișnuită, în scădere față de anii precedenți, pe fondul migrației externe și al declinului demografic.

Conform Biroului Național de Statistică, în 2024, migrația internă a implicat 17.198 de plecări și 17.198 de sosiri, însă localitățile urbane au atras 11.342 de persoane, față de 5.856 de sosiri în mediul rural. În același an, migrația internațională a rămas negativă, cu 130.084 de emigranți și 97.517 imigranți.

CITIȚI ȘI:

Doina Bejenaru

Doina Bejenaru

Autor

Citește mai mult