RETROSPECTIVA 2025 | Energia R. Moldova - „progres substanțial”, cele mai „mari tarife” din Europa de Est și un boom al regenerabilelor
Un singur domeniu din R. Moldova a înregistrat, pe parcursul anului 2025, „progrese substanțiale” în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Este vorba despre sectorul energiei, în care sunt derulate proiecte importante de infrastructură menite să asigure, spun autoritățile, independența energetică a R. Moldova. Însă tranziția costă, iar consumatorii au resimțit din plin acest lucru în facturile la energia electrică și gazele naturale.
Capitolul 15 din Clusterul IV, cel dedicat Energiei, este singurul din cele 33 în care R. Moldova a înregistrat un „progres substanțial” pe parcursul ultimului an. Reușita domeniului este fixată în Raportul privind extinderea Uniunii Europene, aprobat pe 4 noiembrie de Comisia Europeană.
În 2023, domeniul era unul rudimentar și avea „un anumit nivel de pregătire”, evoluând la un „nivel moderat” în 2024, cu tendințe spre „bun” în 2025.
În pofida „progresului substanțial”, domeniul se situează în urma Capitolului 31 din Clusterul VI – Politica externă, de securitate și apărare - care a înregistrat, în acest an, un „nivel bun” de pregătire, la fel ca cel dedicat Uniunii Vamale – Capitolul 29 din Clusterul III.
ENERGIE ELECTRICĂ
Anul 2025 a fost unul decisiv pentru interconectarea energetică a Republicii Moldova cu piața UE, via România, după ce, timp de decenii, țara noastră a fost dependentă de energia electrică produsă în stânga Nistrului și ostatica rețelei de transport construite în perioada sovietică, în care principalele legături treceau, obligatoriu, prin nodul Cuciurgan din regiunea transnistreană.
Cinci linii de interconectare cu România
Pentru ca energia electrică achiziționată de pe piața comunitară să ajungă direct pe malul drept al Nistrului, opinia publică a urmărit, „pilon cu pilon”, progresele înregistrate în anul 2025 în construcția Liniei Electrice Aeriene (LEA) 400 kV Vulcănești – Chișinău.
Cu un progres de 49% în luna ianuarie 2025, proiectul, finanțat de Banca Mondială, era finalizat în proporție de circa 99% în noiembrie.
„Cu linia electrică Vulcănești - Chișinău în funcțiune, vom putea transporta energie electrică fără a trece prin nodul energetic al MGRES (centrala termoelectrică de la Cuciurgan – n.r.), astfel Federația Rusă va pierde ultimul instrument de șantaj energetic asupra țării noastre. De aceea, este important ca lucrările să fie urgentate și realizate în termen”, afirma, în ianuarie, prim-ministrul de atunci, Dorin Recean.
„Au fost provocări economice și logistice, unele legate de contextul regional, dar am găsit soluții și am reușit să finalizăm lucrările la timp”, anunța, la final de an, Ruslan Surugiu, directorul Unității Consolidate pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Energeticii (UCIPE), responsabile de proiect.
Linia se află, în prezent, în proces de testare și, odată pusă în funcțiune, aceasta va putea acoperi până la 50% din consumul de energie în orele de vârf.
R. Moldova urmează să fie interconectată energetic cu România prin alte patru linii electrice: Bălți – Suceava, Strășeni – Gutinaș, Vulcănești – Smârdan și Comrat - Smârdan.
Primul proiect se află în faza de pregătire a licitațiilor, construcția propriu-zisă este planificată să înceapă la mijlocul anului 2026, iar conectarea finală la rețeaua europeană prin această linie este prevăzută pentru anul 2027.
Pentru al doilea proiect, Guvernul SUA a anunțat, în septembrie 2025, un sprijin financiar de 130 de milioane de dolari.
„Prin sprijinul specific al inițiativei noastre în valoare de 130 de milioane de dolari, Guvernul SUA își propune să își mențină poziția de lider regional în industrii critice precum gazul, energia nucleară și tehnologia de optimizare a rețelei”, a transmis Ambasada SUA la Chișinău.
Premieră: 1 MWh, achiziționat de pe PZU
R. Moldova a bifat, pe piața energiei electrice, și o premieră în 2025: Energocom a efectuat, pe 10 decembrie, prima tranzacție pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU) a Operatorului Pieței de Energie Electrică din Moldova (OPEM), achiziționând în mod simbolic 1 MWh.
OPEM, o subsidiară a bursei de energie OPCOM din România, a fost desemnată, pe 30 iunie curent, de către Agenția Națională pentru Reglementare Energetică (ANRE) în calitate de operator al pieței energetice din R. Moldova - un pas esențial pentru integrarea statului nostru în piața regională de energie electrică, asigurând condiții moderne, transparente și nediscriminatorii de tranzacționare a energiei la nivel european.
GAZELE NATURALE
Anul 2025 a marcat o schimbare istorică în structura pieței gazelor naturale din R. Moldova, cu accent pe securizarea stocurilor și schimbarea furnizorului principal pentru consumatori.
La începutul anului, atenția era îndreptată spre aprovizionarea regiunii transnistrene cu gaze naturale, odată cu incertitudinile legate de tranzitul prin Ucraina. Federația Rusă a refuzat să mai livreze gaze în regiunea transnistreană, deși experții susțineau că exista o rută alternativă, iar locuitorii din stânga Nistrului au stat în frig și fără lumină până le-a întins o mână de ajutor Uniunea Europeană.
Din 14 februarie 2025, regiunea transnistreană a început să primească gaze prin intermediul traderului european MET, finanțat de o companie din Dubai, dar prezentat de Tiraspol ca fiind un „credit rusesc”.
Experții au criticat dur noua schemă, avertizând că aceasta „menține influența Moscovei” în regiune.
Pe malul drept al Nistrului, compania de stat Energocom a preluat, începând cu luna septembrie 2025, funcția de furnizare a gazelor naturale, înlocuind compania moldo-rusă Moldovagaz, care nu și-a îndeplinit obligațiile asumate și care a rămas responsabilă de distribuție și de furnizarea, până în aprilie 2026, a gazelor în regiunea transnistreană.
Până își va crea infrastructura proprie, Energocom eliberează facturile pentru consumatori în baza datelor furnizate de Moldovagaz. În ultimele luni, zeci de mii de gospodării au reclamat cifre eronate, iar Ministerul Energiei a acuzat un „sabotaj” din partea companiei moldo-ruse, acuzație negată de conducerea acesteia.
În septembrie 2025, autoritățile raportau că necesarul de gaze pentru sezonul rece 2025 - 2026 era deja asigurat în proporție de circa 91% din volumul prognozat, iar Energocom a anunțat un preț mediu de achiziție pentru anul gazier 2025 - 2026 de aproximativ 38.5 EUR/MWh, echivalentul a circa 410 euro pentru mia de metri cubi.
Acest lucru a fost posibil după ce, în iunie 2025, Moldova a contractat un împrumut de 400 de milioane de euro pentru a asigura stocurile de gaze pentru sezonul rece 2025 - 2026.
„Republica Moldova are cel mai mare preț la gaz din Europa de Est, iar populația a înțeles ce înseamnă cu adevărat sărăcia energetică”, a precizat , într-o analiză, economistul Veaceslav Ioniță.
„Regiunea noastră este afectată de războiul din Ucraina. Este unul dintre motivele pentru care avem prețuri mai mari la gaze. Până ajung în Republica Moldova, gazele tranzitează mai multe țări, iar costurile de transport influențează semnificativ prețul final”, a fost explicația oferită de ministrul Junghietu.
TARIFE
Anul 2025 a debutat cu tarife mai mari la energia electrică și gaze, ultimele stabilite în 2024. În august curent, tarifele la energia electrică au fost micșorate, dar nu la nivelul celor de până la scumpire. Totodată, abia spre final de an au fost anunțate premise pentru ieftinirea tarifelor la gazele naturale.
La începutul anului curent, consumatorii din sudul și centrul R. Moldova, deserviți de Premier Energy achitau peste 4.1 lei/kWh, iar cei din nord, deserviți de FEE Nord - 4.68 de lei/kWh.
ANRE a stabilit noi tarife începând cu 1 august curent - în cazul clienților Premier Energy tariful a scăzut cu 51 de bani, ajungând la 3,59 de lei/kWh, iar în cel al FEE Nord s-a micșorat cu 68 de bani, coborând la 4 lei/kWh.
Motivele reducerii tarifelor au fost scăderea prețului mediu de achiziție a energiei electrice - contracte mai avantajoase cu MGRES, cu furnizori din România și Ucraina, precum și devierile tarifare pozitive acumulate.
Spre deosebire de energia electrică, tarifele la gazele naturale au rămas de neclintit. La finalul anului 2024, tarifele au fost majorate semnificativ, cu peste 27%, ajungând la un preț final cu TVA de aproximativ 16.74 de lei per metru cub (15.50 de lei fără TVA).
Deși, pe parcursul anului 2025, prețurile au fluctuat pe burse, consumatorii au achitat același tarif.
Abia în decembrie curent, autoritățile au anunțat că există premise pentru ieftinirea tarifelor, însă acestea vor fi aplicate începând cu anul viitor.
În timp ce experții au vorbit despre reducerea cu cel puțin 10% a tarifelor la gaze, autoritățile s-au ferit să anunțe o cifră exactă, punctând că ANRE este instituția care va face calculele și va lua decizia finală.
În 2025, statul a continuat să achite compensații la energia termică categoriilor vulnerabile, însă, spre deosebire de sezonul rece 2024 – 2025, în 2025 – 2026 mai puține gospodării, cu circa 120 de mii, primesc ajutor de la stat. În plus, și valoarea maximă a compensației a fost diminuată de la 1.400 la 1.000 de lei.
Tot pe parcursul anului 2025, statul, ajutat de UE, a compensat primii 110 kWh din facturile la energia electrică. Mai exact, consumatorii din centrul și sudul R. Moldova au achitat primii 110 kWh la tariful de 2 lei 34 de bani, iar cei din nord - 2 lei și 84 de bani, adică cele de până la scumpirile din luna ianuarie 2025.
Acest ajutor nu va mai fi acordat începând cu anul 2026.
În paralel, continuă programul-pilot de contorizare inteligentă. Până acum au fost schimbate 35.000 de contoare, urmând ca cifra să crească până la 100.000 de consumatori până în 2027.
ENERGIA REGENERABILĂ
Anul 2025 a transformat Republica Moldova dintr-un importator într-un producător activ de energie verde, atingând aproape 1 GW putere instalată.
Totuși, „eșecul” anului constă în decalajul dintre producție și infrastructură: am produs mai multă energie verde decât poate gestiona eficient rețeaua actuală, care nu are capacități de stocare (baterii).
„Boom-ul” verde
În anul 2025, energia regenerabilă a atins un record. Dacă la finele anului 2024, capacitatea totală instalată era de aproximativ 580 MW, iar până în octombrie 2025 aceasta a urcat la 932.8 MW.
Energia solară continuă să domine autoritar mixul energetic regenerabil.
- Fotovoltaic: 71% din capacitate (peste 660 MW).
- Eolian: 26% din capacitate (aprox. 243 MW).
- Biomasă/Hidro: restul de 3%.
Succesul istoric se datorează și primelor licitații pentru statutul de „producător eligibil mare”, finalizate de Guvern cu succes în vara anului 2025, când au fost alocate capacități de 105 MW pentru energia eoliană și 60 MW pentru cea solară.
Drept rezultat, au fost obținute prețuri foarte competitive, care vor scădea presiunea pe facturi: 1.16 lei/kWh pentru solar și 1.32 de lei/kWh pentru eolian, fixate pentru 15 ani.
„Acesta este un moment istoric. Faptul că investitorii au ofertat un preț de 1.16 lei pentru energia solară – mult sub plafonul de pornire – demonstrează că piața s-a maturizat. Mitul că energia verde este scumpă a fost demontat. Aceste proiecte nu doar că ne asigură securitatea, dar vor pune presiune pe scăderea facturii finale pentru cetățean”, declara, în iulie curent, Carolina Novac, secretară de stat la Ministerul Energiei.
Totuși, în pofida acestor realizări, sistemul se confruntă cu vulnerabilități - saturația rețelei și lipsa infrastructurii de stocare.
„Avem o situație absurdă de tip «curba de rață». La amiază, când e soare, producem atâta energie încât rețeaua gâfâie și suntem nevoiți să exportăm pe nimic sau să deconectăm producătorii. Iar seara, când lumea aprinde lumina, cumpărăm scump din import. Am pus carul înaintea boilor: am subvenționat panourile, dar am uitat complet de bateriile de stocare”, puncta, în septembrie, expertul în energetică, Sergiu Tofilat, la Radio Moldova.
„Sistemul electroenergetic național operează la limita de stabilitate în orele de vârf de insolație. Fără investiții urgente în unități de echilibrare flexibile, vom fi nevoiți să limităm preluarea energiei de la prosumatori pentru a evita avariile în lanț”, confirmau, în octombrie, reprezentanții Moldelectrica.
Ministerul Energiei a anunțat, pe 19 decembrie, lansarea licitației pentru construcția unor centrale eoliene cu o capacitate totală de 170 MW, care vor fi însoțite de sisteme de stocare a energiei, marcând o premieră pentru sectorul energetic al Republicii Moldova și un pas important spre creșterea ponderii energiei regenerabile în mixul național.
Potrivit experților, energia eoliană ar putea reduce din dominanța energiei solare, producând și noaptea, inclusiv iarna, dar rămâne încă subreprezentată - doar o pătrime din energia regenerabilă produsă în R. Moldova.
Totodată, unii investitori au reclamat birocrație și proceduri greoaie de obținere a avizelor de racordare și costuri mari pentru întărirea rețelei în anumite zone.
PLANURI OFICIALE
„Anul 2025 marchează un moment de cotitură pentru Republica Moldova. Dacă în 2021 eram permanent amenințați cu oprirea gazelor și supuși șantajului energetic, astăzi putem spune cu certitudine că R. Moldova nu mai poate fi șantajată. Avem o piață liberă, surse multiple și parteneri europeni de încredere”, a ținut să remarce ministrul Energiei, Dorin Junghietu, în octombrie curent, la conferința de bilanț al activității sale în Guvernul Recean.
Noul Guvern al R. Moldova, învestit după alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, și-a asumat, în programul de guvernare numit „UE, pace, dezvoltare”, să valorifice, cu același șef la Energie - Dorin Junghietu, „șansa istorică” în atingerea independenței energetice pentru a garanta securitatea și stabilitatea țării.
Printre principalele priorități din domeniul energiei, anunțate de Cabinetul Munteanu, se numără reducerea vulnerabilității la șocuri externe, semnarea contractelor pe termen lung, demararea construcției capacităților de generare a energiei electrice pe teritoriul Republicii Moldova de cel puțin 300 MW și dezvoltarea centralelor de echilibrare și a sistemelor de stocare a energiei cu capacități de cel puțin 275 MW.
Totodată, autoritățile promit să asigure condiții pentru creșterea investițiilor private în energia regenerabilă până la 30% din totalul energiei consumate, să îmbunătățească eficiența energetică în sectorul public, privat și rezidențial - renovarea a peste un milion de metri pătrați, inclusiv prin instalarea termoizolarea a 57 de blocuri.
