Revista presei internaționale | Rusia se opune versiunii planului american de pace redactat de Ucraina și Europa
Presa internațională relatează despre modul în care emisarii Casei Albe au purtat în Florida noi runde separate de negocieri cu delegațiile de la Kiev și Moscova pe tema încheierii războiului ruso-ucrainean. Mai multe publicații scriu despre embargoul impus de Statele Unite asupra exporturilor de petrol ale Venezuelei, dar și despre încălcările spațiului aerian al Turciei de către aparate de zbor necunoscute.
Emisarul special al Casei Albe, Steve Witkoff, a descris drept „productive și constructive” negocierile pe tema încheierii războiului ruso-ucrainean purtate în ultimele două zile la Miami cu o delegație de la Moscova, relatează BBC. Serviciul britanic de presă atrage atenția că oficialul american a descris similar și discuțiile cu diplomații de la Kiev, purtate mai devreme separat timp de trei zile, tot la Miami. În centrul negocierilor s-a aflat planul american de pace redus de Kiev și europeni la 20 de puncte, care ar presupune garanții de securitate solide și perspective de dezvoltare economică pentru Ucraina, remarcă BBC. Aliații occidentali ai Ucrainei sunt dispuși să ofere garanții de securitate, însă rămâne nerezolvată problema pretențiilor teritoriale ale Rusiei asupra Donbasului, considerate inacceptabile de Kiev, notează aceeași sursă. Recent, președintele rus Vladimir Putin a declarat că Rusia va încerca să obțină așa-numitele „teritoriile istorice”, fie pe cale diplomatică, fie prin mijloace militare, amintește BBC, estimând șanse minime pentru depășirea disensiunilor pe care încearcă să le medieze Statele Unite.
Consilierul rus pentru politică externă, Iuri Ușakov, a declarat, citat de The Guardian, că amendamentele propuse la planul Washingtonului ar putea prelungi războiul din Ucraina, susținând că inițiativele europene și ucrainene nu favorizează o pace durabilă. El a precizat totuși că nu a văzut propuneri concrete și că afirmațiile sale nu reprezintă o prognoză, în timp ce serviciile de informații americane indică faptul că Putin își menține obiectivele expansioniste, scrie The Guardian.
Garanțiile de securitate din partea SUA sunt prezentate de Politico drept singura cale realistă către pace pentru Ucraina, în condițiile în care Europa nu poate acționa fără sprijin logistic american, iar influența decisivă rămâne la Moscova. Publicația notează că Volodimir Zelenski ar fi dispus să renunțe la aderarea la NATO în schimbul unor garanții ferme, eventual incluzând armament strategic și angajamente juridic obligatorii ale SUA, ratificate de Congres. O astfel de ratificare ar plasa Ucraina la un nivel similar cu al altor parteneri de securitate ai SUA, însă există riscul ca aceste garanții să fie interpretate restrictiv, având în vedere ambiguitatea articolului 5 și reticența Washingtonului față de implicarea directă, constată Politico.
Senatorul republican Lindsey Graham a declarat într-un interviu acordat postului NBC News că, dacă președintele rus Vladimir Putin refuză negocierile cu Ucraina, liderul de la Casa Albă, Donald Trump, ar trebui să autorizeze confiscarea navelor care transportă petrol rusesc și să impună tarife statelor care cumpără acest petrol, precum China. Lindsey Graham a mai cerut ca Rusia să fie desemnată stat sponsor al terorismului pentru deportarea a peste 20.000 de copii ucraineni. Graham s-a pronunțat și pentru furnizarea de rachete americane Tomahawk Ucrainei, pentru lovirea unor obiective militare ruse.
În paralel cu îndemnurile senatorului Graham, președintele SUA, Donald Trump, intensifică blocada petrolieră împotriva guvernului lui Nicolás Maduro, forțele americane blocând deja al treilea petrolier venezuelean sancționat, transmite Bloomberg. Potrivit agenției de presă, Washingtonul urmărește să taie principala sursă de venit a regimului de la Caracas, care a condamnat la rândul său acțiunea pe care a descris-o drept „piraterie”. Experții intervievați de Bloomberg avertizează că blocada pune presiune severă pe capacitățile de stocare ale companiei petroliere de stat a Venezuelei și ar putea forța reducerea sau oprirea producției, în pofida atingerii pragului de 1,2 milioane de barili pe zi. Analiștii din industrie citați de Bloomberg estimează că pe fondul supravegherii navale și tehnologice avansate, măsurile SUA ar putea duce la blocarea completă a exporturilor de țiței ale Venezuelei.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat pentru Bild că Rusia și China ar putea lansa atacuri coordonate asupra Europei și Taiwanului, subliniind legătura strategică dintre cele două state. El a afirmat că un eventual conflict al Chinei în jurul Taiwanului ar putea fi însoțit de presiuni asupra Rusiei pentru a menține Europa ocupată. Rutte a subliniat că NATO rămâne o alianță defensivă, dar trebuie să fie pregătită pentru astfel de scenarii. Cu toate acestea, Europa nu trebuie să se teamă de un atac rusesc fără sprijinul SUA, deoarece Washingtonul are un interes direct în securitatea Europei prin intermediul NATO, a mai declarat Rutte în interviul acordat tabloidului german Bild.
Financial Times semnalează slăbirea tandemului franco-german în Uniunea Europeană după ce Franța s-a opus utilizării activelor rusești înghețate pentru a sprijini Ucraina. Cancelarul german Friedrich Merz a fost principalul susținător al folosirii celor 210 miliarde de euro de active rusești, în timp ce președintele francez Emmanuel Macron a exprimat rezerve și, în final, s-a alăturat opoziției manifestate de Belgia și Italia, notează Financial Times. Unii diplomați din Uniunea Europeană, intervievați de publicația britanică, au perceput această decizie ca o trădare a lui Merz. Rolurile s-au inversat – în timp ce Germania a devenit inițiatorul politicilor pro-Ucraina, Franța pare să pună interesele naționale mai presus de cele europene, ceea ce dă impresia că vorbește mult, dar acționează puțin, constată Financial Times.
Disensiunile legate de folosirea activelor rusești sunt comentate și de The Times, care amintește că Uniunea Europeană a aprobat săptămâna trecută un împrumut fără dobândă de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, menit să asigure protecția țării și nevoile sale de bază pentru următorii doi ani. The Times scrie că această măsură era vitală deoarece fără ea Ucraina ar fi fost lipsită de resursele necesare pentru a continua producția de drone și muniție și pentru a plăti salarii soldaților. Fără împrumutul european, frontul s-ar fi prăbușit, ceea ce ar fi permis Rusiei să captureze arme ale NATO și să se regrupeze pentru atacuri asupra flancului estic al blocului militar, în special asupra Poloniei, Estoniei, Letoniei și Lituaniei. Împrumutul Uniunii Europene de 90 de miliarde de euro previne, cel puțin temporar, această catastrofă, conchide The Times.
Nu doar țările europene membre NATO, ci și Turcia se confruntă în ultima perioadă cu problema încălcării spațiului său aerian de către drone necunoscute, semnalează Euronews. Potrivit postului paneuropean de televiziune, pe fondul escaladării riscurilor de securitate legate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, forțele aeriene turcești au doborât în decurs de cinci zile trei drone, una dintre ele fiind de origine rusă. Președintele turc Recep Tayyip Erdoğan a avertizat atât Rusia, cât și Ucraina că atacurile asupra navelor comerciale și civile din Marea Neagră reprezintă o amenințare gravă pentru securitatea regională, conchide Euronews.
Japonia se pregătește să redeschidă cea mai mare centrală nucleară din lume, Kashiwazaki-Kariwa, la aproape 15 ani după dezastrul de la Fukushima, relatează Reuters. Centrală se află la circa 220 km nord-vest de Tokyo și a fost oprită împreună cu alte 53 de reactoare după cutremurul și tsunamiul din 2011, care au provocat cel mai grav accident nuclear după cel de la Cernobîl, relevă agenția de presă. Decizia privind reluarea funcționării centralei a scos la iveală diviziuni în societate, iar aproximativ 300 de persoane au protestat în frig cu pancarte împotriva energiei nucleare, notează Reuters. TEPCO, compania care administrează și Fukushima, analizează reluarea primului reactor pe 20 ianuarie, asigurând că nu va repeta greșelile trecutului, remarcă aceeași agenție de presă, amintind că accidentul din 11 martie 2011 a dus la topirea a trei reactoare, explozii de hidrogen și contaminare radioactivă. Redeschiderea centralei are scopul de a reduce dependența de combustibilii fosili și de a crea locuri de muncă, deși controversele și temerile comunității locale persistă, mai scrie Reuters.
