Peste 2.000 de vizitatori la Târgul Național al Covorului: expoziții, meșteri, muzică și ateliere care au adus tradiția mai aproape
Peste 2000 de vizitatori, mari și mici, copii și părinți, bunici și specialiști, artiști și turiști, au venit să descopere covorul basarabean nu ca obiect decorativ, ci ca poveste țesută în timp. Duminică, la cea de-a XII-a ediție a Târgului Național al Covorului „Covorul Dorului”, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală (MNEIN) a devenit un spațiu viu al memoriei culturale. Expoziția va rămâne deschisă pentru publicul larg până în martie 2026.
În centrul evenimentului s-a aflat scoarța românească, simbol identitar profund, recunoscut internațional prin includerea tehnicilor de realizare a covorului tradițional în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității.
Târgul, inițiat acum 12 ani de Ministerul Culturii și organizat în prezent de Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală (MNEIN), a fost gândit încă de la început ca un gest de susținere a acestui patrimoniu și ca un spațiu de întâlnire între generații.
Un moment-cheie al ediției din acest an a fost vernisarea expoziției „Covoare străjuite de figuri antropomorfe”, care a adus în atenția publicului peste 30 de piese din patrimoniul muzeului, datate de la începutul secolului XX până în perioada contemporană. Expoziția a pus în valoare motive antropomorfe – reprezentări ale omului ascunse discret în compoziția covoarelor, considerate de specialiști adevărate „semnături” ale femeilor care le-au țesut.
Vizitatorii au fost provocați să descopere aceste figuri aparent invizibile, să le caute, să le înțeleagă sensul și simbolistica. Fiecare covor a fost însoțit de explicații, oferind publicului o lectură accesibilă a unui limbaj vizual vechi de secole.
Pe lângă expoziție, Târgul de Crăciun al Meșterilor Populari a adus la muzeu aproximativ 30 de meșteri din toate zonele Republicii Moldova. Țesători, olari, ceramiști, lemnari, pielari și creatori de textile au prezentat piese autentice, realizate manual, iar vizitatorii au avut posibilitatea să susțină direct meșteșugul tradițional, procurând cadouri originale în ajunul sărbătorilor.
Programul zilei a fost completat de ateliere interactive pentru copii și adulți – de la țesut brâie și covorașe, la confecționarea măștilor tradiționale. Unul dintre cele mai apreciate ateliere a fost ținut de meșteri refugiați din Ucraina, un cuplu mixt, care a oferit copiilor ocazia de a lucra manual și de a înțelege sensul obiectelor ritualice.
Dimensiunea artistică a evenimentului a fost marcată de un program muzical divers. Deschiderea a avut loc cu un recital la cobză, instrument recent inclus în patrimoniul cultural imaterial, urmat de momente de muzică populară, colinde, dansuri și intervenții artistice prezentate de interpreți și ansambluri apropiate muzeului.
Directorul MNEIN, Petru Vicol, a remarcat interesul crescut al publicului, inclusiv al vizitatorilor străini: „Târgul Național al Covorului a adunat peste 2.000 de admiratori ai patrimoniului național. Inclusiv vizitatori vorbitori de limba germană, foarte atenți la tot ce se întâmpla în muzeu, care au urmărit programul muzical și expozițiile”.
„Acești doi bărbați, vorbitori de limbă germană, au fost foarte interesați de tot ce se întâmplă în muzeu, găsind locul cel mai potrivit pentru a urmări programul muzical”, a scris Petru Vicol, directorul muzeului, pe pagina sa de Facebook.
La rândul său, directoarea Centrului Național de Conservare și Promovare a Patrimoniului Cultural Imaterial, Diana Dicusari, a subliniat că Târgul „Covorul Dorului” a devenit, în timp, un eveniment de suflet:
„'Covorul Dorului' este un eveniment de suflet care a fost lansat de Ministerul Culturii, condus în acea perioadă de doamna ministru Monica Babuc, a cărei idee îi aparține. Multe ediții și Oameni ai Țării mele s-au alăturat acestui eveniment și au făcut istorie. Și în acest an ne-am întâlnit și am avut ocazia să trăim emoții speciale. Zeci de oameni au avut posibilitatea să admire frumusețea scoarțelor basarabene care au pus în valoare, la ediția din acest an, piese ce ilustrează tradiția de urzire a covorului tradițional cu motive antropomorfe „Covoare străjuite de figuri antropomorfe” din colecția de aur a Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală”, a relevat Diana Dicusari.
Ediția a XII-a a Târgului Național al Covorului a reconfirmat că patrimoniul nu se păstrează doar în depozite, ci se transmite prin întâlnire, explicație, emoție și participare. Iar covorul basarabean rămâne o formă vie de memorie – una care continuă să fie țesută, fir cu fir, din generație în generație.
CITIȚI ȘI:
- Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală - de 135 de ani în serviciul comunității
- Târgul meșterilor populari, organizat la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală cu ocazia împlinirii a 135 de ani de la fondare
- Costume și podoabe din Banat, prezentate la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală
