Revista Presei | Expert: Alegerile din Autonomia Găgăuză vor oferi Rusiei pretext pentru a relansa tacticile de destabilizare a R. Moldova și a bloca parcursul european
Alegerile viitoare din Autonomia Găgăuză și probabilitatea ca Rusia să-și relanseze tacticile de destabilizare a Republicii Moldova; cum lacunele în legislație ar putea crea premise ca Chișinăul să revină la achizițiile de energie electrică din stânga Nistrului și răspunsul autorităților – sunt câteva dintre principalele subiecte ale presei, trecute în revistă.
Anul 2025 se încheie pentru Republica Moldova sub semnul unei stabilități politice, în timp ce scrutinul din regiunea găgăuză din 2026, ar putea determina Moscova să fragmenteze din nou coeziunile. Moldova 1 propune opinia analistului politic Mihai Isac, care constată că Republica Moldova a reușit să transforme presiunea fără precedent a Rusiei într-o validare a drumului european, însă nu e finalul ofensivei hibride. El a lansat un avertisment pentru alegerile din Autonomia Găgăuză, ce va oferi Rusiei pretext pentru a relansa tacticile de destabilizare pentru a fragmenta coeziunea socială și a bloca parcursul european. Isac punctează că integrarea europeană depinde de capacitatea autorităților de a prezenta drumul spre Bruxelles „drept singura alternativă.
Între timp, Republica Moldova are susținerea tuturor celor 27 de state membre UE, inclusiv a Ungariei, de a deschide oficial negocierile de aderare. Statele membre, împreună cu Ucraina, urmează să găsească o soluție pentru a debloca aspectul politic pentru țara vecină, iar pentru R.Moldova asta înseamnă că ne focusăm pe negocierile tehnice. RFI a discutat cu vicepremiera pentru integrare europeană a R. Moldova, Cristina Gherasimov. Potrivit ei, deschiderea negocierilor tehnice înseamnă undă verde ca să continuăm reformele pe care ni le-am asumat pentru a pregăti țara pentru aderare. Potrivit ei, țara noastră a înregistrat cel mai mare progres comparativ cu alte state candidate în ultimele 12 luni.
Liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski crede că locuitorii regiunii transnistrene trebuie întrebați și consultați cu privire la procesele de reintegrare sau la opțiunea de integrare europeană. Ziarul de Gardă scrie că acesta a subliniat într-un interviu că astfel de decizii nu pot fi luate fără acordul populației din stânga Nistrului. În același timp, întrebat despre relațiile cu Rusia și „speculațiile” că regiunea transnistreană vă rămâne fără ajutorul Moscovei, Krasnoselski a spus că este „manipulare și un „fals”. Iar IPN scrie că Vadim Krasnoselski a mai declarat că Chișinăul nu poate fi acuzat că împiedică în prezent furnizarea gazului în regiunea transnistreană, dimpotrivă există înțelegerea și un efort comun ca populația din stânga Nistrului să nu fie lăsată fără gaz și surse de energie, fapt pentru care este recunoscător.
Experți ai comunității WatchDog de la Chișinău cred că există premise ca malul drept al Nistrului să revină la achizițiile de energie de la MGRES, controlată de compania rusă Inter RAO. Chișinăul neagă acest scenariu, iar Tiraspolul spune că este interesat de reluarea „exporturilor”. Pe Europa Liberă vedeți opinia experților Sergiu Tofilat și Eugen Muravschi, care afirmă că unele lacune din legislația moldoveană ar putea permite revenirea la achizițiile de energie de la centrala electrică din stânga Nistrului „la un preț dublu” și, implicit, la „finanțarea regiunii separatiste”. Până în ianuarie 2025, Chișinăul cumpăra circa 80% din necesarul de electricitate de pe malul stâng. La rândul său, Ministerul Energiei a precizat că Guvernul a aprobat încă la începutul anului un plan de eliminare a dependenței de resursele energetice rusești, aflat în prezent în proces de implementare.
Gata cu planurile de concesionare a Aeroportului Internațional Chișinău, titrează mold-street.com. Ministerul Infrastructurii nu mai are în plan o eventuală concesionare și va dezvolta infrastructura aeroportuară din contul banilor pe care îi câștigă întreprinderea de stat. Despre o eventuală concesionare se poate vorbi doar în cazul aeroportului din Leadoveni (Bălți), care nu mai este funcțional, iar pista nu mai poate fi utilizată, a admis vicepremierul Vladimir Bolea, ministru al Infrastructurii. Potrivit lui, Guvernul are o nouă strategie de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare. Proiectul de extindere prevede adăugarea a 5.000 de metri pătrați la terminalul actual, ceea ce reprezintă o creștere cu 30% a suprafeței. Costul estimat al lucrărilor este de circa 170 de milioane de lei, sumă care va fi acoperită integral din veniturile proprii ale aeroportului, fără a recurge la împrumuturi.
Newsmaker.md scrie că judecătoarea Marina Rusu, care a protestat în fața Consiliului Superior al Magistraturii după ce, revenind la serviciu cu program redus pentru a-și putea alăpta copiii mici, i s-ar fi repartizat același volum de muncă precum colegilor cu program complet, a anunțat că repartizarea dosarelor noi către ea a fost suspendată temporar, până pe 6 ianuarie 2026. Magistrata califică decizia drept „prima victorie” în lupta sa împotriva discriminării și a presiunilor exercitate asupra sa. Anterior, judecătoarea Marina Rusu, a declarat că unei structuri de stat „i-a fost data indicația să colecteze toate informațiile posibile” despre ea și copiii săi, cu scopul de a o discredita.
Doliu în muzica din Republica Moldova. Pianistul Iurie Mahovici s-a stins din viață la 63 de ani, scrie TV 8. Maestru în Artă, pianist și pedagog, Iurie Mhovici a fost una dintre personalitățile marcante ale muzicii din Republica Moldova. Potrivit unui necrolog al Ministerului Culturii, Mahovici „a contribuit decisiv la promovarea muzicii academice în întreaga țară”, fapt pentru care a fost decorat cu titlurile de Artist al Poporului și Laureat al Premiului Național.
