Revista Presei: Gherasimov: „Volens nolens, Transnistria va merge în UE ca parte a Republicii Moldova”
Condamnarea și fuga fostului președinte al Adunării Populare din Găgăuzia; Republica Moldova va ajunge în UE ca stat reîntregit; revigorarea economiei și prognoze pentru noul an - sunt câteva dintre principalele subiecte ale presei, trecute în revistă.
Constantinov, pe urmele lui Nesterovschi și Lozovan, în Transnistria? titrează TVR Moldova. Poliția a inițiat un dosar de căutare în baza căruia fostul președinte al Adunării Populare de la Comrat, Dmitri Constanstinov, urmează să fie localizat, reținut și prezentat organelor de drept. Constantinov nu s-a prezentat la ședința de pronunțare a sentinței. El avea interdicția să părăsească teritoriul Republicii Moldova. O sursă TVR Moldova dintr-o instituție de drept a precizat că fostul oficial de la Comrat a fost internat până în ziua de vineri într-un spital. Deși toate mașinile fiului fostului oficial au fost verificate în trafic, Constantinov nu a fost găsit. Dmitri Constantinov nu a traversat frontierele de stat, prin urmare, ar putea să se ascundă de instituțiile de drept pe teritoriul regiunii secesioniste.
Europa Liberă scrie că fostul președinte al Adunării Populare din Găgăuzia, Dmitri Constantinov, a fost condamnat la 12 ani de închisoare într-un dosar privind delapidarea averii străine. Judecătoria Comrat a pronunțat sentința ieri, la aproximativ șase luni după ce dosarul a ajuns în instanță. Procurorii au cerut o pedeapsă de 13 ani de detenție. Avocatul lui Constaninov, Victor Cîlcic, a spus că acesta pledează nevinovat și că intenționează să depună apel.
Volens nolens, Transnistria va merge în UE ca parte a Republicii Moldova. Nordnews a discutat cu vicepremiera Cristina Gherasimov, care a menționat că reintegrarea Transnistriei nu este o condiție impusă de Uniunea Europeană pentru aderarea Republicii Moldova, însă autoritățile de la Chișinău își doresc ca țara să ajungă în UE ca stat reîntregit. Cristina Gherasimov a pledat pentru o comunicare mai activă și mai transparentă cu cetățenii din stânga Nistrului privind oportunitățile oferite de Uniunea Europeană. Vicepremiera a subliniat că mulți dintre locuitorii regiunii beneficiază deja de aceste avantaje, inclusiv prin exporturi fără taxe pe piața UE, călătorii fără vize și acces la studii și locuri de muncă în statele membre.
Criza de judecători și transferurile temporare între instanțele de fond și cele superioare duc la tergiversări și reluări de procese. În același timp, în unele cazuri apar accelerări neobișnuite, alimentate de discursuri politice. Pe IPN găsiți avertismentul expertei anticorupție Cristina Ciubotaru, care a explicat că dosarele de rezonanță legate de acte de corupție trebuie examinate rapid, însă această viteză nu trebuie să pară rezultatul unei presiuni politice. Mai mult, spune ea, declarațiile unor politicieni care se laudă cu viteza procesului, cum este cazul dosarului lui Vlad Plahotniuc, subminează încrederea în independența justiției. Experta a mai atras atenția asupra unor posibile acțiuni duplicitare, amintind de dosarul fostului președinte Igor Dodon.
Șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, susține că incidentul armat de la IGP nu a avut loc în timpul unui eveniment organizat în sediul Inspectoratului de Poliție Centru. El respinge ipoteza unei defecțiuni tehnice și recunoaște o „breșă de comunicare” din partea IGP, dar neagă categoric orice tentativă de mușamalizare. Ziarul de Gardă a discutat cu Viorel Cernăuțeanu menționând că informațiile apărute în spațiul public despre un eveniment organizat în incinta Inspectoratului de Poliție Centru sunt false. Șeful IGP a respins acuzațiile potrivit cărora, după incident, ar fi fost schimbate uși sau geamuri pentru a fi ascunse urmele. În același timp, acesta a recunoscut că Poliția nu a comunicat public la timp despre incident.
Economia Republicii Moldova dă semne clare de revigorare, înregistrând o creștere de 5.2% în trimestrul al treilea al anului 2025, precum și investiții record din partea mediului de afaceri. Pe Moldova 1 vedeți un interviu cu ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, care anunță pentru anul 2026 reforme structurale menite să consolideze tranziția modelului economic de la consum spre producție și inovare. Potrivit oficialului, datele din primele zece luni ale anului indică o creștere de peste 26% a producției de echipamente și utilaje, ceea ce confirmă orientarea economiei spre producție. Despre investiții și prognoze pentru noul an, vedeți în interviu.
Unii bugetari vor munci cât pentru trei persoane. Guvernul pune moratoriu la angajări în sectorul public pentru mii de funcționari, titrează Cotidianul.md. Măsura va fi aplicată până la 31 decembrie 2026. Proiectul de hotărâre, elaborat de Ministerul Finanțelor, urmează să fie aprobat în ședința Executivului din 29 decembrie. Potrivit documentului, moratoriul va viza instituțiile și autoritățile publice finanțate din bugetul de stat, inclusiv autoritățile publice autonome, pentru un total de 9.213 funcții vacante la nivel central. Cele mai multe posturi vacante pentru care se propune suspendarea încadrării sunt înregistrate la Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Consiliul Superior al Magistraturii.
Chișinăul ar putea intra și în anul 2026 fără buget aprobat. TV 8 scrie că recordul ședințelor eșuate din lipsă de cvorum a fost din nou depășit. Ieri, pentru a 15-a oară consecutiv, ședința a fost amânată, după ce în sală s-au prezentat doar 23 de consilieri locali. PSRM a răspuns invitației, însă cvorumul nu a fost asigurat, întrucât nu s-au prezentat toți cei 20 de consilieri ai Mișcării Alternativa Națională. PAS continuă să boicoteze ședința, până când aceasta va fi închisă oficial și va fi convocată o nouă reuniune conform tuturor regulilor.
Fosta așa-numită „viceministră a Educației” de la Tiraspol, Svetlana Turceac, care și-a susținut teza de doctorat la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, a rămas fără titlul științific. Newsmaker.md scrie că în baza unei decizii a Consiliului de conducere al Agenției Naționale de Asigurare a Calității în Educație și Cercetare, i-a fost refuzată confirmarea titlului de doctor habilitat în științele educației. Motivele invocate sunt încălcări ale cerințelor metodologiei de atestare științifică, inclusiv neîndeplinirea criteriilor privind numărul minim de publicații științifice, precum și probleme ce țin de etica academică și de împrumuturi nejustificate în textul tezei. În bibliografia tezei Svetlanei Turceac figura un material publicat anterior de autoare, dedicat temelor „statalității transnistrene” și „identității transnistrene”.
Peste 30% studenții din R. Moldova au declarat că se copiază la examenele din cadrul universităților. Mai mult, 11% dintre aceștia susțin că există corupție în instituția în care învață. Pe Agora vedeți datele prezentate de ministrul Educației, Dan Perciun, care spune că vor fi analizate noi măsuri pentru a consolida integritatea academică. Mai mult, 34% dintre studenți au afirmat că folosesc inteligența artificială în timpul evaluărilor, pentru a obține rezultate mai bune. Perciun recunoaște că, în ciuda unor recomandări și inițiative punctuale, situația nu s-a îmbunătățit semnificativ în 2025. Asta cu excepția Universității din Bălți, care a introdus monitorizarea video a examenelor, măsură care a redus tentativele de fraudă.
Autor: Victoria Colesnic
