„Moldova a fost laboratorul Rusiei”: Maia Sandu spune că Europa este ținta reală a interferențelor
Republica Moldova a devenit, în ultimii ani, un teren de testare pentru războiul hibrid al Rusiei, iar ceea ce s-a întâmplat la alegerile parlamentare din 2025, la cele prezidențiale și referendumul din 2024 reprezintă un avertisment direct pentru democrațiile europene. Declarațiile au fost făcute de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, într-un interviu acordat publicației The Telegraph, în care a descris amploarea fără precedent a interferenței rusești și miza geopolitică reală a acestor acțiuni.
Șefa statului a precizat că Rusia a aplicat în R. Moldova aproape întregul arsenal de atacuri hibride, de la bani ilegali și manipulare informațională până la acțiuni menite să perturbe direct procesul electoral.
„Moldova este una dintre foarte puținele țări care a experimentat întreaga gamă de metode ale atacului hibrid rusesc. Totul începe cu finanțarea ilegală a partidelor politice și a campaniilor electorale, cu tentative de mituire a alegătorilor. Apoi urmează dezinformarea, manipularea informației și tentativele de a provoca violență”, a declarat Maia Sandu.
Potrivit președintei, aceste acțiuni nu s-au limitat la campaniile electorale, ci au continuat chiar în ziua votului, inclusiv prin tactici de intimidare și blocare a participării la vot a alegătorilor din diasporă.
„Chiar în ziua alegerilor au fost lansate alerte false cu bombă, pentru a împiedica diaspora moldovenească să voteze. Chiar dacă știi că sunt false, autoritățile sunt obligate să le verifice. Este foarte mult și este extrem de grav”, a spus șefa statului.
Bani, criptomonede și rețele greu de urmărit
Un element-cheie al interferenței rusești l-a constituit finanțarea ilegală, inclusiv prin instrumente financiare moderne, dificil de controlat de autorități în timp real.
„Am descoperit în timpul acestor alegeri că Rusia avea, într-un singur portofel cripto, 107 milioane de euro. Doar într-un singur portofel. Devine extrem de complicat să urmărești banii și să demonstrezi la timp că un partid este finanțat ilegal din afara țării”, a menționat Maia Sandu.
Ea a explicat că tocmai această sofisticare a mecanismelor financiare face ca interferența să fie mai greu de combătut, nu doar în Republica Moldova, ci și în statele membre ale Uniunii Europene.
„Ținta nu este Moldova. Ținta este Europa”
Președinta a avertizat că miza reală a Kremlinului depășește granițele Republicii Moldova, iar experiența de la Chișinău ar trebui privită ca un semnal de alarmă pentru întregul continent.
„ Republica Moldova este doar un teren de testare. Ținta este Europa, Europa democratică, întregul continent. Rusia nu acceptă democrația și încearcă să schimbe regulile jocului”, a declarat Maia Sandu.
În opinia sa, diferența dintre Republica Moldova și statele UE constă mai ales în vizibilitatea acestor intervenții.
„În Republica Moldova, interferența Rusiei a fost brutală și a fost mai ușor de arătat oamenilor riscurile. În Uniunea Europeană, interferența este mai subtilă – dezinformare și manipulare – și este mult mai greu pentru cetățeni să vadă cine se află în spatele acestor acțiuni”, a explicat șefa statului.
Alegerile, o miză de supraviețuire democratică
Maia Sandu a specificat faptul că, pentru Republica Moldova, alegerile nu au fost doar o competiție politică, ci o decizie strategică legată de viitorul statului.
„Pentru noi, procesul de aderare la Uniunea Europeană este o strategie de supraviețuire. Este singura cale de a supraviețui ca democrație, având în vedere provocările din regiunea noastră. Dacă forțele pro-ruse ar fi câștigat, ar fi însemnat că Rusia ar fi condus țara”, a declarat Maia Sandu.
Președinta a accentuat că mesajul transmis prin vot a fost unul clar: moldovenii vor să decidă singuri viitorul țării. „Noi vrem ca moldovenii să decidă pentru Moldova și ca moldovenii să-și conducă propria țară. Acesta a fost, de fapt, miza reală a acestor alegeri”, a conchis Maia Sandu.
În ultimii doi ani, Republica Moldova s-a aflat printre principalele ținte ale atacurilor hibride rusești, potrivit autorităților de la Chișinău și experților în securitate. Interferențele s-au intensificat în perioada 2024-2025, pe fondul orientării proeuropene a țării și al războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, vizând referendumul pentru integrarea europeană și alegerile prezidențiale din 2024, precum și alegerile parlamentare din 2025.
CITIȚI ȘI:
