Academia Română și AȘM, declarație comună: „Cultura nu cunoaște hotare, fiind una românească pe ambele maluri ale Prutului”
Identitatea poporului de pe ambele maluri ale Prutului este românească, cultura este aceeași, iar „dispariția de facto a hotarului artificial de-a lungul Prutului nu este doar un deziderat politic, ci rezultatul unui proces îndelungat de reîntregire spirituală, culturală și științifică”.
În acest context, Academia Română și Academia de Științe a Moldovei (AȘM), „două Academii-surori”, au „un rol fundamental”, se arată într-o declarație comună a celor două instituții, intitulată „Academia – forța spirituală a unității și identității românilor”.
„Știința, prin natura sa, nu are hotare. În spațiul românesc, nici cultura nu cunoaște hotare, fiind una românească pe ambele maluri ale Prutului. În acest context, apropierea continuă a celor două academii nu este un act conjunctural, ci un proces firesc, o exigență a timpului. Această apropiere se înscrie organic și în parcursul european al Republicii Moldova, care favorizează armonizarea instituțională, deschiderea frontierelor și reconectarea spațiilor istorice și culturale fragmentate artificial. În perspectivă, dispariția de facto a hotarului artificial de-a lungul Prutului nu este doar un deziderat politic, ci rezultatul unui proces îndelungat de reîntregire spirituală, culturală și științifică. În acest proces, Academia Română și Academia de Științe a Moldovei joacă rolul de arhitecți ai unității durabile, pregătind temelia pe care, la momentul istoric potrivit, se va putea realiza și întregirea politică a tuturor românilor”, se arată în declarația semnată de acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române și acad. Ion Tighineanu, președintele Academiei de Științe a Moldovei.
În anul 2026, Academia Română va împlini 160 de ani de la înființare, iar printre membrii-fondatori ai acesteia s-au regăsit și trei reprezentanți din Basarabia. De-a lungul istoriei moderne a spațiului românesc, instituțiile academice au jucat „un rol esențial în consolidarea identității naționale, în normarea limbii române și cultivarea istoriei naționale, în formarea unității politice românești”.
„Alături de românii basarabeni, au devenit membri ai primului nucleu al Academiei Române savanți și scriitori din toate provinciile istorice românești, astfel încât România culturală unificată s-a creat la 1866 - 1867, cu mult înainte de a exista în realitate România politică unită din 1918. Altfel spus, Academia a avut încă de la început vocația unității românilor”, menționează declarația comună a celor două academii.
Potrivit aceleiași surse, Academia de Științe a Moldovei, creată în 1961, „într-un context istoric dramatic”, marcat de consecințele celui de-al Doilea Război Mondial și de plasarea forțată a Basarabiei în componența Uniunii Sovietice, „a avut o misiune complexă și adesea foarte dificilă”.
„În pofida constrângerilor ideologice ale timpului, această instituție a reușit să păstreze, să dezvolte și să transmită generațiilor viitoare tradiția științifică și culturală a poporului situat în jumătatea de răsărit a vechii Țări Românești a Moldovei. Astăzi, în ciuda vicisitudinilor legate de o propagandă nefastă, se știe peste tot în lume că identitatea poporului de pe ambele maluri ale Prutului este românească, iar cele două Academii-surori au avut și continuă să aibă un rol fundamental în apărarea acestui adevăr. Prin cercetare riguroasă, reflectată în prestigioase publicații academice, prin dezbateri științifice și prin poziții publice asumate, ele apără valorile esențiale ale poporului: limba română, istoria așa cum a fost, cultura națională și viitorul comun”, cităm din același document.
Academia Română și AȘM își propun să continue implementarea strategiei de apropiere a celor două instituții, bazate pe cooperare instituțională și pe acțiuni comune, pentru „a construi un spațiu științific și cultural comun, în care granițele administrative să fie efectiv secundare în raport cu adevărul, valoarea și unitatea noastră”.
CITIȚI ȘI:
