Revista presei | 2026 va fi un an al reformelor nepopulare în R. Moldova, dar și de reconfigurare a mașinăriei ruse
Din presă aflăm care sunt cele mai semnificative realizări ale R. Moldova în anul care s-a încheiat, dar și de ce anul 2026 ar putea fi un an al reformelor nepopulare. Publicațiile naționale mai scriu că în 2025 două treimi din laptele folosit de fabricile din R. Moldova a fost importat din Ucraina, și că numărul de adresări după ajutor medical ca urmare a mușcăturilor de animale s-a dublat în a doua jumătate a anului trecut.
Moldpres face un rezumat al celor mai importante realizări ale guvernării din 2025, prezentate de președintele Parlamentului, Igor Grosu. Potrivit oficialului, printre cele mai semnificative se numără obținerea celui mai mare pachet financiar primit de R. Moldova din partea Uniunii Europene, în sumă de 1,9 miliarde de euro. O altă realizare prezentată de autorități este finalizarea construcției Liniei Independenței Energetice - Vulcănești – Chișinău, precum și implementarea a peste 200 de proiecte prin programul „Satul European II”. Tot în anul 2025, a fost pornit un program amplu de reabilitare a drumurilor locale - Europa este Aproape - prin care urmează a fi finanțate 579 de proiecte”, a remarcat Igor Grosu, citat de Moldpres. Speakerul a menționat în context și faptul că în anul 2025 R.Moldova a devenit membră a Sistemul Unic European de Plăți în Euro – SEPA.
Între timp, Deutsche Welle publică o analiză semnată de Vitalie Călugăreanu, care atrage atenția că 2026 va fi un an al reformelor nepopulare în R. Moldova, dar și de reconfigurare a mașinăriei ruse. Nefiind prevăzute alegeri, guvernarea ar urma să folosească acest interval pentru implementarea celor mai tranșante schimbări asumate în relația cu UE, comentează autorul articolului, precizând că cel puțin 40% din legislația națională trebuie ajustată la normele UE. DW scoate în prim plan o reformă dificilă în parcursul de aderare – reforma justiției – care urmează a fi încheiată în 2026, iar o altă reformă profundă – reforma teritorial-administrativă – trebuie începută, mai scrie publicația. Structura administrativ-teritorială care funcționează acum în Republica Moldova (32 de raioane, 5 municipii, Autonomia Găgăuză și regiunea transnistreană) este una sovietică și nejustificat de scumpă, comentează Vitalie Călugăreanu. Totodată, autorul articolului estimează următorii pași pe care îi poate implementa Rusia în R. Moldova după ce a suferit eșec la scrutinele din 2024 și 2025. „Kremlinul schimbă tactica în Moldova. Deja s-au accentuat câteva linii de atac hibrid. Propaganda rusească destinată moldovenilor lucrează la acreditarea narațiunii că UE este „inamic”. Rusia pregătește intervenții menite să alimenteze ostilitatea moldovenilor față de UE, pentru a-i bloca aderarea. ”
PAS nu a tras învățăminte din scandalul din 2022, când conturile de Telegram ale unor demnitari au fost sparte și le-au fost publicate mesajele. Așa a comentat discuțiile online despre alcool ale unor deputați, din timpul ședinței Parlamentului, analistul Igor Boțan, în podcastul „Dincolo de Știri”, de la Europa Liberă. Conversația dintr-un grup de pe WhatsApp numit „Kenții” („Prietenii”, în argoul rusesc) a devenit virală după ce a fost fotografiată de pe calculatorul deputatului PAS Maxim Potîrniche și publicată de Alexandru Verșinin de la „Democrația Acasă”. Câțiva dintre membrii grupului au explicat ulterior că discuția a avut loc într-o pauză tehnică și și-au cerut scuze public, iar opoziția le-a criticat comportamentul ca fiind neadecvat pentru demnitari. Cel de-al doilea invitat al podcastului „Dincolo de Știri”, analistul politic Nicolae Negru, s-a arătat dezamăgit nu atât de faptul că deputații vorbeau despre alcool, ci de limbajul pe care îl foloseau. „Faptul că folosesc acest argou rusesc vorbește despre identitatea lor culturală, care se vede că nu este europeană. Și atunci eu am îndoieli că ei pot să ne ducă pe noi în Europa”, a spus Nicolae Negru. El nu crede, totuși, că acest episod va dăuna mult imaginii partidului de guvernământ, precizează Europa Liberă. „Riscăm să cădem în snobism, în fățărnicie. Să recunoaștem, chiar fiind într-o biserică, uneori nu te gândești numai la Dumnezeu, mai arunci privirile într-o parte, în alta”, a menționat analistul.
Iar agenția IPN amintește că începând cu 1 ianuarie 2026, au intrat în vigoare procedurile simplificate privind moștenirea, iar soțul supraviețuitor este reintegrat în clasa I de moștenitori legali. Pe lângă cota succesorală, acesta va putea păstra și mobilierul și obiectele de uz casnic din locuința comună a soților, în măsura în care acestea sunt necesare pentru menținerea gospodăriei, precizează agenția de știri. Totodată, conform noilor reguli, moștenirea se consideră acceptată atunci când moștenitorul depune la notarul care desfășoară procedura succesorală notarială o declarație de acceptare,atrage atenția autorul articolului, precizând că până acum, succesorii erau declarați automat moștenitori, iar absența unuia dintre ei la notar putea bloca procesul de intrare în moștenire pentru ceilalți.
De pe TVR Moldova aflăm că în 2025, două treimi din laptele folosit de fabricile din R. Moldova a fost importat din Ucraina. Experții economici citați de postul de televiziune atrag atenția că producerea internă de lapte este scăzută. La rândul lor, reprezentanții fermelor locale se arată îngrijorați de această stare a lucrurilor și le cer autorităților implementarea unor politici care să le susțină activitatea, notează TVR Moldova. Administratorul unei ferme din raionul Ialoveni unde sunt 550 de bovine, afirmă că prețul laptelui de la ferma sa este puțin mai mare în comparație cu cel de import, ceea ce influențează asupra puterii de cumpărare, relatează sursa citată.
Iar Europa Liberă semnalează că numărul de adresări după ajutor medical ca urmare a mușcăturilor de animale s-a dublat în a doua jumătate a anului 2025, ajungând la 750 pe lună. În acest context autoritățile au decis să extindă, în municipiul Chișinău, serviciile de asistență medicală împotriva rabiei, observă autorul articolului. Europa Liberă atrage atenția că de la 1 ianuarie, tratamentul antirabic este acordat în orele de lucru de Asociațiile medicale teritoriale (fostele policlinici) din toate cele cinci sectoare ale capitalei, nu doar de cea din sectorul Centru ca în trecut, dar și la Spitalul Clinic Municipal de Copii ,,Valentin Ignatenco” și Spitalul Clinic Municipal ,,Sf. Treime” în zilele de odihnă și sărbători. De asemenea, primul ajutor și tratamentul antirabic este acordat în continuare la Institutul de Medicina Urgentă (spitalul de urgență) din Chișinău și în 36 de spitale raionale, inclusiv Spitalul din Bălți, precizează EL.
Portalul Deschide.md relatează despre o nouă atracție turistică în R. Moldova. După succesul Rutei Gastronomice, autoritățile vor lansa, pe 16 ianuarie, Ruta Ceramicii, care va pune în valoare meșteșugul tradițional al lutului și istoria ceramicii. Prezentarea oficială va avea loc la Muzeul de Istorie, precizează sursa citată. Din traseu va face parte și Muzeul de Istorie, Etnografie și Artă Cimișlia. Sala de arheologie a acestuia găzduiește o colecție valoroasă de ceramică, exponate care ilustrează evoluția ceramicii în viața cotidiană și spirituală a localnicilor. Vasele din lut, realizate manual, arată modul în care ceramica a fost folosită atât în gospodărie, cât și în contexte ritualice, explică Oficiul Național al Turismului, citat de presa națională.
