Revista presei internaționale | Capturarea lui Maduro de către SUA zguduie scena geopolitică globală
Presa internațională comentează pe larg impactul operațiunii militare americane în Venezuela, în timpul căreia a fost capturat președintele autoritar al țării, Nicolas Maduro. Mai multe publicații scot în evidență reacțiile internaționale apărute după operațiunea americană și fac pronosticuri privind modul în care pot evolua evenimentele geopolitice globale.
Consiliul de Securitate al ONU se reunește azi, 5 ianuarie, la solicitarea Columbiei, sprijinită de Rusia și China, pentru a discuta capturarea președintelui Venezuelei, Nicolás Maduro, de către Statele Unite, relatează Reuters. Agenția de presă precizează că ambasadorul Venezuelei la ONU, Samuel Moncada, a condamnat acțiunea, pe care a numit-o „război colonial”, și a învinuit Washingtonul de încălcarea Cartei ONU și de intenția de a instala un guvern-marionetă pentru exploatarea resurselor petroliere. Reuters amintește că, după ce a fost capturat de forțele americane, Maduro a fost scos sub escortă dintr-un avion, pe un aeroport din New York, și transportat sub pază strictă.
Washingtonul a anunțat clar intenția de a conduce Venezuela într-o perioadă de tranziție politică, iar secretarul de stat american, Marco Rubio, ar urma să joace un rol central în acest proces, relatează The Washington Post, citând surse din rândul oficialilor americani. Potrivit acestora, Rubio a fost principalul arhitect al operațiunii împotriva lui Nicolás Maduro și va fi implicat în formarea unui nou guvern și în gestionarea activelor petroliere ale țării. Administrația Trump ar prefera să exercite presiuni politice și să impună condiții de la distanță, evitând o administrație militară directă, considerată prea costisitoare, intuiesc analiștii intervievați de The Washington Post. Aceștia consideră că obiectivul administrației americane este disciplinarea elitelor venezuelene și reducerea influenței Cubei, prin întreruperea sprijinului acordat de Caracas regimului de la Havana.
Rusia a condamnat operațiunea militară a SUA în Venezuela, însă reacțiile oficialilor de la Kremlin au fost, în mare parte, standard și rezervate, notează analiștii Institutului pentru Studiul Războiului, citați de Unian. Miniștrii de externe ai Rusiei și Belarusului au cerut revenirea lui Nicolás Maduro în Venezuela, iar Dmitri Medvedev a criticat dur SUA, folosind situația inclusiv pentru a lansa amenințări la adresa liderilor occidentali, constată experții. Aceștia consideră că reacția oficială a Moscovei este, însă, mai rezervată pentru a nu tensiona excesiv relația cu administrația Trump.
Capturarea președintelui Venezuelei, Nicolás Maduro, de către SUA reprezintă un șoc geopolitic pentru Kremlin, care rămâne fără un aliat-cheie și riscă pierderi semnificative în sectorul petrolier, constată Le Monde. Publicația remarcă reacția președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care a sugerat că o astfel de demonstrație de forță ar putea avea implicații și pentru alți dictatori, aluzie transparentă la Vladimir Putin. Deși Ministerul rus de Externe a condamnat oficial operațiunea, Kremlinul a evitat inițial orice comentariu, semn al disconfortului provocat de acțiunea Washingtonului, comentează Le Monde. Analiștii citați de ziarul francez apreciază că intervenția rapidă a SUA a transmis un semnal puternic elitei ruse, demonstrând limitele influenței și capacităților Moscovei.
Operațiunea militară fulger a SUA pentru capturarea dictatorului venezuelean Nicolás Maduro ar putea deveni, paradoxal, un avantaj strategic pentru Rusia și China, chiar dacă acestea condamnă operațiunea americană, scrie The Telegraph. Deși Moscova și Beijingul își pierd un aliat important în America Latină, acțiunea Washingtonului poate fi folosită pentru a prezenta SUA drept o amenințare la adresa ordinii internaționale, explică ziarul. Totodată, accentul pus de administrația Trump pe America Latină poate fi interpretat de Rusia și China ca un semn al retragerii SUA din competiția geopolitică globală, ceea ce ar putea oferi Moscovei și Beijingului noi oportunități de influență diplomatică, mai scrie The Telegraph.
După atacul din Venezuela, liderii europeni încearcă să echilibreze sprijinul pentru îndepărtarea lui Maduro cu respectarea dreptului internațional, dorind să susțină principiul tranziției democratice a puterii fără a recunoaște legitimitatea sa, scrie The Guardian. Deși unii șefi de stat și de guvern din Europa, apropiați administrației de la Washington, precum Giorgia Meloni, consideră operațiunea SUA legitimă, majoritatea liderilor europeni adoptă un ton precaut, parțial pentru a nu periclita sprijinul american, esențial în continuarea ajutorului pentru Ucraina, observă The Guardian. Criticii subliniază că justificarea americană prin lupta împotriva traficului de droguri nu respectă Carta ONU și constituie o încălcare fără precedent a normelor internaționale, notează ziarul. Marea Britanie, Franța și Germania au adoptat poziții prudente, evidențiind complexitatea evaluării juridice a intervenției americane, remarcă The Guardian. Cei care susțin dreptul internațional pot constata acum că trebuie să se raporteze la o ordine mondială în declin, în care Venezuela a devenit un nou „mormânt” pe un cimitir deja suprapopulat, comentează ziarul. Acțiunile lui Trump întăresc un sistem în care două sau trei „mari puteri” își impun deschis propriile interese, iar în această nouă ordine mondială, Washingtonul și Beijingul iau decizii după principiul „puterea dictează regulile”, conchide The Guardian.
Operațiunea militară a SUA de capturare a dictatorului venezuelean Nicolás Maduro a stârnit reacții mixte în Ucraina, fiind văzută atât ca o lovitură geopolitică pentru Rusia, cât și ca o acțiune care amintește prea mult de agresiunea acesteia împotriva Ucrainei, scrie The New York Times. Publicația notează că președintele Volodimir Zelenski a comentat evaziv operațiunea americană, sugerând că SUA știu cum să procedeze cu dictatorii, dar fără a critica sau aproba acțiunile administrației americane. Unii analiști citați de The New York Times avertizează că acțiunile americane ar putea oferi Rusiei argumente pentru a-și justifica agresiunea în Ucraina, în timp ce alți experți intervievați de ziarul american văd în înlăturarea dictatorului, aliat al Moscovei, un avantaj strategic care afectează reputația Kremlinului de garant al regimurilor autoritare. Evenimentul subminează imaginea Rusiei ca partener de încredere și ar putea slăbi influența sa asupra altor regimuri prietene, susțin analiștii citați de The New York Times.
Bloomberg atrage atenția că liderul Coreei de Nord, Kim Jong Un, a efectuat teste cu rachete hipersonice în Marea Japoniei imediat după ce SUA l-au capturat pe dictatorul venezuelean Nicolás Maduro. În plus, lansarea a avut loc în timp ce președintele Coreei de Sud, Lee Jae‑myung, se pregătea pentru o întâlnire cu președintele chinez Xi Jinping, remarcă agenția de presă. Experți intervievați de Bloomberg consideră că operațiunea de capturare a lui Maduro va întări convingerea lui Kim că renunțarea la armele nucleare ar fi echivalentă cu un suicid pentru el. Astfel, capturarea lui Maduro îi oferă un nou pretext lui Kim de a justifica accelerarea programului său nuclear nord-coreean, ceea ce complică eforturile internaționale de denuclearizare a Coreei de Nord, explică analiștii citați de Bloomberg.
După operațiunea fulger a Statelor Unite în Venezuela, la Washington au apărut semnale potrivit cărora insula daneză Groenlanda ar putea deveni următoarea țintă a unor acțiuni americane de forță, scrie Politico. Publicația notează că Danemarca este indignată de noile semnale venite din Statele Unite privind o posibilă anexare prin forță a insulei, premierul Mette Frederiksen avertizând că Groenlanda „nu este de vânzare” și beneficiază de garanțiile de securitate ale NATO. Reacția autorităților de la Copenhaga a fost provocată inclusiv de afirmațiile președintelui american Donald Trump, potrivit cărora Groenlanda ar fi „absolut necesară” pentru apărarea SUA, remarcă Politico.
BBC se concentrează asupra evoluțiilor legate de războiul ruso-ucrainean și îl citează pe președintele Volodimir Zelenski, potrivit căruia, în această săptămână, vor avea loc importante întâlniri diplomatice în Europa, menite să consolideze apărarea Ucrainei și să apropie sfârșitul războiului. El a subliniat, citat de BBC, că Ucraina se pregătește atât pentru continuarea eforturilor diplomatice, cât și pentru o apărare activă, dacă presiunea asupra Rusiei va fi insuficientă.
