VIDEO | Justiția din R. Moldova a câștigat, în 2025, bătălia cu impunitatea: dosare de rezonanță, condamnări și extrădări
Anul 2025 a demonstrat că justiția din Republica Moldova a câștigat, în sfârșit, bătălia cu impunitatea. Vladimir Plahotniuc a fost reținut și extrădat, după șase ani în care s-a ascuns de oamenii legii, fiind cercetat în mai multe dosare de rezonanță. Între timp, alți politicieni au fost condamnați la închisoare pentru complicitate la finanțarea din surse ilegale a unui partid.
Unii au ajuns după gratii în timp ce alții au plecat din țară înainte ca magistrații să emită o hotărâre în dosarele în care erau vizați.
Evenimentele de pe scena justiției
Fostul lider democrat Vladimir Plahotniuc a fost reținut pe 22 iulie 2025, pe Aeroportul din Atena, Grecia, după șase ani de când a fost anunțat în calitate de suspect sau inculpat în dosare de rezonanță. Reținerea s-a produs în timp ce Plahotniuc, împreună cu fostul deputat Constantin Țuțu se pregăteau să părăsească Grecia.
Autoritățile elene au emis un mandat de arest de 40 de zile, timp în care Republica Moldova a depus cererile de extrădare, bazate pe cele patru mandate de arestare emise anterior.
Pe 25 septembrie 2025, Vladimir Plahotniuc a fost predat autorităților moldovenești și adus cu un avion la Chișinău. Aterizarea pe Aeroportul Internațional Chișinău a avut loc sub măsuri excepționale de securitate. Plahotniuc a fost scos din aeronavă încătușat și flancat de ofițeri ai Interpol și mascați.
Plahotniuc a fost plasat în Penitenciarul nr. 13, unde se află în prezent. Acesta a lipsit de la mai multe ședințe de judecată, invocând că studia materiale. La unele însă s-a prezentat, s-a declarat nevinovat și a discutat cu presa.
„- Sunteți mulțumit de condițiile din penitenciar, sau o să vă adresați la CEDO? - Eu nu sunt alintat, chiar dacă am văzut late condiții, nu sunt alintat. - Stați singur în celulă, vă uitați la televizor, la știrile cu dvs.? - Eu n-am timp, eu conspectez materialele”.
Dacă fostul său șef pe linie de partid a fost extrădat de Grecia și adus la Chișinău, fostul deputat democrat, Constantin Țuțu a fost eliberat din penitenciarul din Atena. Aflarea lui la libertate nu a durat însă mult. Acesta a fost reținut pe 2 septembrie la hotarul Republicii Moldova cu Ucraina și escortat în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău.
Țuțu este învinuit de îmbogățire ilicită, după ce procurorii au stabilit că, pe durata mandatului său, a dobândit imobile și automobile de lux a căror valoare depășește substanțial veniturile declarate.
Dosarele pentru trafic de influență și îmbogățire ilicită se află pe rol din mai 2020 și, respectiv, noiembrie 2021. Acestea au fost ulterior comasate într-un singur proces.
Țuțu riscă până la 15 ani de închisoare. Sentința în dosar va fi pronunțată la sfârșitul lunii ianuarie.
„Nu am încălcat nimic. Nu sunt vinovat”, a spus Constantin Țuțu.
Procurorii însă au o altă părere.
„Consider că vinovăția acestuia a fost dovedită, de aceea ne așteptăm la o sentință de condamnare”, a menționat Elena Cozacov, procuror de caz.
Un alt fost deputat democrat ajuns în arest preventiv este Vladimir Andronachi. Acesta este vizat într-o nouă cauză penală pentru spălare de bani în proporții deosebit de mari. Înainte de acest nou dosar, Andronachi era cercetat în stare de libertate în dosarul „Frauda bancară”.
El a fost eliberat în august 2023 sub garanție personală, după ce patru persoane, inclusiv un stareț de mănăstire și doi primari au plătit o garanție totală de 22.000 de lei. Procuratura Anticorupție a reluat însă o investigație mai veche din 2021, acumulând probe noi care au permis deschiderea acestui nou dosar de spălare de bani.
„- Vă recunoașteți vina? - Desigur că nu, sunt jertfă. - Sunteți acuzat de spălare de bani, care a fost rolul dvs.? - În mașina de spălat eu i-am spălat”, a spus fostul deputat democrat, Vladimir Andronachi.
Justiția moldovenească a lovit puternic în partidul declarat neconstituțional Șor. Cei drept, nu și în liderul formațiunii, Ilan Șor, condamnat anterior la 15 ani de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani în dosarul „Frauda bancară”, care se ascunde în continuare în Rusia.
Nu se află în arest nici vicepreședinta Marina Tauber, care a părăsit țara la începutul anului trecut, cu câteva luni înainte să fie condamnată la închisoare pentru acceptarea cu bună știință a finanțării unui partid din surse obscure.
„Instanța de judecată hotărăște. Se recunoaște vinovată Tauber Marina. Se aplică lui Marina Tauber o sancțiune definitivă cu închisoare pe un termen de șapte ani și șase luni cu executare în penitenciar de tip semiînchis”, a declarat judecătoarea Olga Bejenari.
În plus, s-a solicitat confiscarea specială a aproape 200 de milioane de lei din contul Marinei Tauber, bani care ar fi fost utilizați și destinați comiterii infracțiunii.
După plecarea din țară, Marina tauber a participat, alături de Ilan Șor, la mai multe evenimente organizate la Moscova. Înainte de a-și afla sentința, aceasta a publicat un video în care se declară nevinovată.
„Enorm de mult sunt recunoscătoare domnului președinte pentru tot ce face pentru Republica Moldova, pentru cetățenii noștri și pentru echipa noastră, desigur și pentru sprijinul acordat mie”, a subliniat Marina Tauber.
Fosta bașcană a Automiei Găgăuze, Evghenia Guțul, a ajuns însă după gratii înainte ca, în luna august, să fie condamnată, la fel, pentru acceptarea cu bună știință a finanțării din partea unui grup criminal organizat pentru un partid politic. Guțul se află în continuare în Penitenciarul 13.
„Se stabilește Evgheniei Guțul o pedeapsă definitivă de șapte ani de închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis pentru femei, cu privarea dreptului de a exercita activități legate de organizarea contabil-financiară în cadrul partidelor politice, precum și privarea de activitate de membru al partidului politic pe un termen de cinci ani”, a menționat judecătoarea Ana Cucerescu.
Alături de Guțul a fost condamnată și fosta secretară a partidului declarat neconstituțional, Svetlana Popan, pentru aceeași infracțiune.
„A-i stabili pentru Popan Svetlana pedeapsă penală definită de șase ani de închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis pentru femei”, a specificat judecătoarea Ana Cucerescu.
Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan, doi foști deputați găsiți vinovați pentru complicitate la finanțarea ilegală a partidelor de către gruparea Șor au plecat din țară chiar înainte de pronunțarea sentineței de fond. În cazul lui Nesterovschi, șeful Serviciului de Informații și Securitate (SIS) a publicat dovezi privind implicarea Ambasadei Ruse.
Mai exact, Nesterovschi ar fi folosit una automobil al diplomației ruse la Chișinău pentru a ajunge nestingherit în regiunea transnistreană. Acolo s-ar afla și Lozovan.
„Îi face semn domnului Nesterovschi să se apropie, îi deschide poarta. Din automobil iese cetățeanul Nesterovschi, trece strada și se deplasează direct pe teritoriul Ambasadei Ruse”, a menționat directorul SIS, Alexandru Musteața.
„O pedeapsă principală definitivă de 12 ani de închisoare cu executare în penitenciar de tip închis cu calcularea termenului din momentul reținerii inculpatului”, a afirmat judecătorul Alexandru Negru.
Tot în 2025, Veaceslav Platon, implicat în dosarele financiare „Laundromat” și altele, a reintrat în atenția autorităților internaționale. Acesta a fost reținut în Marea Britanie, iar ulterior eliberat pe cauțiune de 330.000 de lire sterline, echivalentul a peste șapte milioane de lei moldovenești.
Platon este cercetat pentru spălare de bani, escrocherie și folosirea de documente false și se află pe listele de sancțiuni internaționale. Acesta se declară nevinovat și victimă a unor persecuții politice. Procuratura Generală a Republicii Moldova transmis o cerere de extrădare pe numele acestuia.
„Procuratura Generală a Republicii Moldova a anunțat în noiembrie că audierea privind procedura de extrădare a lui Veaceslav Platon din Regatul Unit a fost amânată pentru perioada 11-15 mai 2026, în urma unei solicitări depuse de apărarea acestuia”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Procuraturii Generale, Violina Moraru.
Deși a ajuns pe masa magistraților de la Curtea Supremă de Justiție în octombrie 2022, dosarul numit generic „Sacoșa neagră”, în care fostul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, este judecat pentru corupere pasivă și acceptarea finanțării partidului din surse ilegale, bate pasul pe loc.
În 2025, procesul a fost reluat de la zero, lucru care l-a indignat pe liderul Partidului Socialiștilor din Moldova, care pledează nevinovat.
„Înseamnă că noi trei ani și o lună practic i-am pierdut degeaba. Am ascultat probele din partea procuraturii, am ascultat majoritatea probelor din partea apărării, am făcut expertiza la acest video, care spune foarte clar că este o făcătură”, a spus Igor Dodon.
Tot în noiembrie 2025, autoritățile au descoperit la vama Leușeni-Albița o tentativă majoră de contrabandă cu armament. Într-un camion care transporta oficial articole din metal către Israel, au fost găsite componente de lansatoare de rachete și piese ale unei drone rusești.
Oamenii legii din Republica Moldova și România au inițiat anchete în acest caz. Șoferul camionului a fost arestat de anchetatorii români, iar la Chișinău, procurorii au pus sub învinuire alte trei persoane, mai exact șeful firmei care a comandat transportarea mărfii, managerul companiei de transport și brokerul vamal care a perfectat actele. Toți neagă acuzațiile.
„-Unde urmau să ajungă acest armament? De unde sunt armamentele? Vă recunoașteți vina? De unde l-ați adus acest armament, cu câte curse?”.
Potrivit datelor obținute în cadrul anchetei pe linie de cooperare internațională, au fost stabilite drept corp delict următoarele: 18 componente de muniție, opt bucăți de muniție completă, un lansator sol-aer, dronă de tip „Geran 2” formată din mai multe elemente dezmembrate în urma doborârii, prezentând așchii în zonele de desprindere, respectiv cu motorul desfăcut pe dronă - fără elemente de interes pirotehnic.
Anterior, președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp, a declarat că armamentul este de producție sovietică sau rusească, și nu occidental. Totodată, el a spus că nu există certitudinea că ar fi traversat frontiera cu Ucraina.
CITIȚI ȘI:
