Revista presei | Fugarul Veaceslav Platon insistă să fie audiat în dosarul „frauda bancară”, în care este învinuit Vlad Plahotniuc
Din presă aflam noi detalii în dosarul „frauda bancară”, inclusiv despre intenția fugarului Veaceslav Platon de a depune mărturii în cazul în care este învinuit oligarhul Vlad Plahotniuc. Mass-media analizează ce risc pentru economie poate prezenta datoria externă a R. Moldova, care s-a apropiat de 60% din PIB. În atenția presei rămâne și noua Lege a freelancerilor, care a intrat în vigoare de la 1 ianuarie.
Fugarul Veaceslav Platon insistă să fie audiat în dosarul „frauda bancară”, în care este învinuit Vlad Plahotniuc, titrează Moldpres. Veaceslav Platon susține că deține informații detaliate despre modul în care ar fi fost creată și coordonată schema de sustragere a banilor din sistemul bancar al Republicii Moldova, notează Cotidianul. În demersurile sale, Platon afirmă că poate furniza date relevante privind rolul lui Vlad Plahotniuc și al lui Andrian Candu în mai multe decizii-cheie din sectorul financiar, inclusiv numirea lui Dorin Drăguțanu în funcția de guvernator al Băncii Naționale a Moldovei în anul 2009, mai scrie Cotidianul. Din moment ce se află în afara țării, este dispus să ofere declarații prin intermediul unei videoconferințe, notează sursa citată.
Europa Liberă precizează că adresarea lui Platon are peste 200 de pagini, este întocmită în limba rusă și conține în anexă mai multe acte din alte cauze penale legate de frauda bancară din 2014. Câteva pagini au fost publicate pe canalul de Telegram „Morari News”, al Nataliei Morari, care are un copil cu Platon, precizează postul de radio. În cererea sa, omul de afaceri explică că din 2020 este recunoscut ca parte vătămată într-un alt dosar despre „furtul miliardului”, în care Plahotniuc, la rândul său, este învinuit că ar fi sustras din sistemul bancar peste 128 milioane de euro și peste 66 milioane de dolari. Dar acest dosar încă nu a fost trimis în instanță. Platon susține că a făcut „propria investigație” și a găsit probe că Plahotniuc este beneficiarul „furtului miliardului”. Europa Liberă amintește că în 2017, Veaceslav Platon a fost recunoscut vinovat într-un episod al fraudei bancare și condamnat la 18 ani de închisoare, iar în prezent fugarul se află în Marea Britanie.
Lipsa judecătorilor din sistemul de justiție provoacă întârzieri în examinarea dosarelor și afectează dreptul cetățenilor la un proces echitabil în termeni rezonabili, scrie Moldova 1. Autorii legii privind evaluarea judecătorilor și procurorilor „trebuiau mai întâi să analizeze eventualele impacturi și riscuri” pentru sistem, a declarat avocata Angela Popil, la emisiunea ÎN CONTEXT de la postul public de televiziune. „Este complicat să spunem care sunt motivele care au justificat deciziile judecătorilor să plece din sistem și din funcție. Probabil că fiecare dintre aceștia a făcut o analiză a propriei situații, a pus în balanță avantajele și dezavantajele rămânerii în funcție și trecerii prin procedura de vetting sau o eventuală demisie. (...) Sau că indirect ar fi recunoscut o lipsă de integritate etică sau financiară și nu au dorit să iasă la suprafață”, a afirmat Angela Popil, în platoul Moldova 1.
Datoria externă a Moldovei s-a apropiat de 60% din PIB. Cât de mare este riscul pentru economie? – analizează Newsmaker. La sfârșitul lunii septembrie 2025, datoria externă totală a Republicii Moldova se ridica la 11,6 miliarde de dolari, echivalentul a 58,9% din PIB. Datele sunt prezentate de Banca Națională în statisticile privind balanța de plăți pentru trimestrul III al anului 2025, precizează publicația. Din totalul datoriei externe, 4,8 miliarde de dolari reprezintă datoria statului, iar 6,7 miliarde de dolari – datoria sectorului privat. Dimensiunea totală a datoriei publice (externă și internă) este mai mică de 40% din PIB. Potrivit expertului IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, „acesta este un indicator redus”. „Datoria privată interesează puțină lume. Da, ea poate influența ipotetic cursul monedei naționale, dar, [pentru a înțelege situația datoriei noastre], trebuie să ne uităm la datoria publică”, a precizat Ioniță. Expertul a reamintit, de asemenea, că în anii 2000 datoria publică a Moldovei ajungea până la 80% din PIB. Anterior, fosta ministră a Finanțelor, Veronica Sirețeanu, a declarat într-un interviu pentru NM că, de regulă, se consideră că datoria publică nu ar trebui să depășească pragul de 60% din PIB, deși în unele state europene acest nivel ajunge până la 88%.
TVR Moldova publică o Radiografie a anului 2025 în regiunea transnistreană: Gaze tăiate, economie de subzistență și drepturi încălcate, rezumă postul de televiziune. 2025 a fost, pentru regiunea transnistreană, anul nenumăratelor stări de urgență în economie, din cauza crizei energetice, provocată de Moscova și regimul separatist de la Tiraspol, constată autorul articolului. TVR Moldova notează că regiunea s-a aflat aproape de colapsul economic, după ce Federația Rusă a refuzat să mai livreze gaz. Nici autoritățile de la Chișinău nu au mai cumpărat energie electrică de la Centrala de la Cuciurgan, o sursă importantă de existență pentru regimul separatist, observă sursa citată. Totodată, potrivit TVR Moldova, procesul de reintegrare a bătut pasul pe loc în 2025. Fie din cauza situației geopolitice, fie din cauza pasivității autorităților constituționale, comentează postul de televiziune. În același timp, drepturile omului au fost în continuare încălcate, inclusiv prin arestări ilegale, pe criterii politice, hărțuiri și răpiri, semnalează TVR Moldova.
Într-un articol publicat de NordNews, editorialistul Vitalie Cazacu analizează noua Lege a freelancerilor. Publicația precizează că de la 1 ianuarie 2026, persoanele care lucrează pe cont propriu în Republica Moldova pot activa în baza unui regim fiscal special, cunoscut drept „legea freelancerilor”. Reacțiile din partea celor vizați sunt, însă, mixte, comentează publicația. Mulți freelanceri salută simplificarea și faptul că pot lucra legal fără a-și deschide o firmă. Din perspectiva economică, impozitul de 15% este considerat relativ avantajos. Comparativ, un angajat cu contract de muncă obișnuit ajunge să suporte o povară fiscală totală de aproximativ 35%, dacă sunt incluse toate contribuțiile, comentează editorialistul. Potrivit lui Vitalie Cazacu, din acest punct de vedere, noul regim este mai favorabil muncii independente decât angajării clasice. Rămâne însă de văzut dacă acest cadru va reuși, în timp, să încurajeze dezvoltarea activităților independente în Republica Moldova sau dacă va funcționa mai ales ca un mecanism de fiscalizare a celor care oricum erau dispuși să se conformeze, conchide Nord News.
Iar postul public de televiziune, Moldova 1, abordează problema ce ține de numărul elevilor în clase. În timp ce unele școli din Republica Moldova se confruntă cu clase suprapopulate, cu peste 40 de elevi, altele abia de adună numărul optim de 20 - 25 de elevi, potrivit normelor legale, pentru a asigura o bună desfășurare a procesului didactic, observă postul de televiziune. Această discrepanță afectează atât modul în care predau profesorii, cât și experiența elevilor: clasele mari stimulează concurența și motivația, dar cresc nivelul de stres și oboseala cognitivă, în timp ce clasele mici permit atenție individualizată, dar sunt adesea rezultatul migrației și al lipsei locurilor de muncă, comentează Moldova 1. În ultimii ani, creșterea numărului de elevi cauzată de migrația internă, precum și lipsa extinderii infrastructurii școlare au determinat apariția claselor cu peste 35 de elevi, în special în orașele mari și în capitală, observă sursa citată.
Jurnal.md semnalează că numărul îmbolnăvirilor prin gripă sezonieră este în creștere în Republica Moldova, potrivit datelor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică. Doar în ultima săptămână au fost confirmate 363 de cazuri de gripă, cu aproximativ 40% mai multe comparativ cu perioada precedentă, precizează sursa citată.
În vâltoarea sărbătorilor de iarnă, când atenția publică este disipată de festivism, urări formale și zgomot mediatic de sezon, un eveniment de o importanță istorică majoră a trecut aproape neobservat, constată istoricul și comentatorul politic Anatol Țăranu, într-un editorial publicat de IPN. La 30 decembrie a fost lansată în spațiul public Declarația intitulată „Academia – forța spirituală a unității și identității românilor”, semnată de academicianul Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, și academicianul Ion Tighineanu, președintele Academiei de Științe a Moldovei, atrage atenția comentatorul. „Așa cum se subliniază în Declarație, acest demers nu este unul conjunctural sau protocolar, ci exprimă o asumare intelectuală și morală a adevărului identitar românesc de pe ambele maluri ale Prutului. Din acest motiv, valoarea sa reală – culturală, simbolică și politică – încă urmează să fie conștientizată pe deplin în întreg spațiul românesc, influența sa asupra mentalului colectiv fiind una care va crește în timp, pe măsura maturizării conștiinței publice. Nu avem de-a face cu simple constatări academice, ci cu o clarificare identitară necesară, într-un spațiu marcat decenii la rând de confuzie, manipulare și frică politică”.
