Revista presei internaționale | Summitul de la Paris confirmă dificultățile persistente din relațiile transatlantice
Presa internațională comentează rezultatele summitului de la Paris, care a reunit ieri peste 30 de lideri occidentali care au discutat planul de pace pentru Ucraina, elaborat de liderii europeni împreună cu Statele Unite. Mai multe publicații analizează angajamentele de securitate asumate de Statele Unite și de aliații europeni, dar și zonele de incertitudine legate de aplicarea practică a unui eventual armistițiu. Presa occidentală atrage atenția și asupra tensiunilor persistente în relațiile transatlantice, provocate de ultimele acțiuni ale Washingtonului pe scena internațională.
Statele Unite susțin garanțiile de securitate solicitate de Kiev și de partenerii europeni pentru a preveni un nou atac al Rusiei după semnarea unui eventual armistițiu, transmite Reuters. Agenția de presă precizează că promisiunea a fost făcută de emisarii Casei Albe, Steve Witkoff și Jared Kushner, care au participat ieri, la Paris, la un summit ce a reunit peste 30 de lideri europeni, între care și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. După reuniune, liderii europeni au confirmat participarea la un mecanism de monitorizare a armistițiului coordonat de SUA, care va utiliza drone, senzori și sateliți, fără implicarea directă a forțelor americane, notează Reuters. În același timp, rămân deschise întrebări legate de modul de monitorizare, finanțarea și sprijinul pe termen lung pentru armata ucraineană, remarcă agenția de presă.
The Telegraph scrie, cu referire la același eveniment, că președinții Ucrainei și Franței, Volodimir Zelenski și Emmanuel Macron, alături de premierul britanic Keir Starmer, au semnat o declarație de intenție privind crearea unor forțe multinaționale pentru a supraveghea respectarea unui eventual armistițiu. The Telegraph califică momentul drept un progres important, deoarece este pentru prima dată, după mai bine de un an, când Ucraina, SUA și Europa transmit un mesaj comun privind securitatea. Liderii Franței și Marii Britanii au anunțat că țările lor sunt gata să trimită trupe în Ucraina pentru a preveni noi atacuri ale Rusiei după război, în timp ce emisarul SUA, Steve Witkoff, a declarat că protocoalele de securitate sunt aproape finalizate, scrie publicația. Cancelarul german Friedrich Merz a afirmat, citat de The Telegraph, că Washingtonul a acceptat garanții de securitate puternice și obligatorii din punct de vedere juridic, deși Germania nu s-a angajat să trimită trupe. Cu toate acestea, mecanismul concret de securitate nu este încă stabilit, iar detaliile privind rolul SUA rămân neclare, constată The Telegraph. Potrivit publicației, aceste detalii vor arăta dacă Rusia va fi descurajată eficient sau dacă garanțiile anunțate vor fi doar simbolice, în ciuda semnelor de relansare a unității occidentale.
În schimb, Politico ajunge la concluzia că summit-ul de la Paris a arătat că relațiile transatlantice rămân complicate, remarcând că Statele Unite nu s-au alăturat comunicatului comun al Europei și Ucrainei privind participarea la forțele de menținere a păcii. Publicația atrage atenția că SUA agrează în mare parte protocoalele de securitate, însă nu a fost stabilită implicarea trupelor americane într-o misiune de pace, precum sunt gata să o facă Franța și Marea Britanie. Relațiile transatlantice rămân un subiect sensibil, în contextul în care tema Groenlandei nu a fost discutată la summit, deși Casa Albă susține că toate opțiunile rămân deschise, constată Politico.
Mai multe publicații notează că relațiile transatlantice rămân oricum tensionate, mai ales după declarațiile de la Casa Albă privind intenția de a prelua controlul asupra Groenlandei. The Guardian scrie că ideea unei invazii americane în Groenlanda pare puțin probabilă, având în vedere că insula se află sub suveranitatea Danemarcei, aliat al NATO, însă Tratatul Nord-Atlantic nu prevede clar ce se întâmplă dacă două state membre ajung în conflict. Premierul danez Mette Frederiksen a avertizat că un asemenea scenariu ar echivala cu un atac al unui stat NATO asupra altuia, alimentând temerile legate de stabilitatea Alianței, remarcă The Guardian. Ziarul britanic amintește că îngrijorările europene au crescut după declarațiile unor oficiali americani, potrivit cărora SUA nu mai sunt concentrate pe apărarea Europei, în pofida încercărilor de a calma tensiunile. Analiștii intervievați de The Guardian avertizează că aceste divergențe nu au fost depășite, ci doar mascate prin compromisuri politice fragile. În plus, reapariția revendicărilor americane asupra Groenlandei a ridicat semne de întrebare privind respectarea suveranității Danemarcei, în condițiile în care puțini aliați ar fi dispuși să o apere militar. Un asemenea scenariu ar putea submina grav credibilitatea NATO, într-un context deja tensionat de provocările Rusiei la adresa Europei, conchide The Guardian.
Le Monde își concentrează atenția asupra efectelor politice ale operațiunii militare a SUA în Venezuela. Publicația notează că intervenția americană, în timpul căreia a fost capturat fostul președinte venezuelean Nicolás Maduro, a pus în dificultate partidele de dreapta din Europa, provocând contradicții în rândul naționaliștilor. Premierul ungar Viktor Orbán, de obicei un susținător vocal al președintelui american, a adoptat o poziție neobișnuit de rezervată în legătură cu capturarea liderului venezuelean Nicolás Maduro de către forțe americane, observă Le Monde. Ziarul notează că Orbán a evitat un punct de vedere explicit, afirmând doar că Budapesta analizează dacă intervenția este în interesul național al Ungariei și a făcut o scurtă referire la eventuale efecte asupra prețurilor petrolului. Ezitările premierului maghiar arată cât de incomodă se simte dreapta europeană în fața unei noi afirmări a influenței militare a SUA, conchide Le Monde.
Rusia a trimis nave ale flotei sale militare în Atlantic pentru a escorta petrolierul Marinera, fost Bella 1, care este urmărit și de forțe americane, informează The Wall Street Journal. Potrivit publicației, Moscova ar fi trimis inclusiv o submarină pentru a însoți nava, deși tipul acesteia nu a fost precizat. Petrolierul, care navighează în prezent fără încărcătură, a transportat anterior petrol venezuelean și se afla zilele trecute între Scoția și Islanda, notează același ziar. În decembrie 2025, președintele SUA, Donald Trump, a anunțat instituirea unei blocade împotriva petrolierelor sancționate care operează spre și dinspre Venezuela, amintește The Wall Street Journal. Oficiali americani, citați de publicație, au declarat că Washingtonul ia în calcul abordarea și capturarea navei, preferabil fără a o scufunda, în timp ce Rusia a cerut SUA să înceteze urmărirea petrolierului. Autoritățile britanice au transmis că nu comentează activitatea militară a altor state, în contextul în care orice operațiune din zonă ar necesita informarea Londrei, mai scrie The Wall Street Journal.
