Ministrul Finanțelor anunță un mecanism de taxare pentru comenzile online din afara țării: „Reguli egale pentru toți”
În Republica Moldova, achizițiile online făcute de moldoveni cresc de la un an la altul. Pe parcursul anului 2025, moldovenii au primit în jur de zece milioane de colete, expediate de platformele chinezești Temu, Joom sau AliExpres. Comerțul neimpozabil câștigă tot mai mult teren și constituie un motiv de îngrijorare pentru autorități, care își propun să impoziteze totuși bunurile cumpărate de cetățeni pe platformele internaționale online. În prezent, se lucrează la o astfel de măsură, care ar putea intra în vigoare la mijlocul acestui an.
Comerțul online extern care reprezintă 85% din total nu generează în prezent venituri fiscale, iar dacă aceste bunuri ar fi taxate cu TVA, bugetul de stat ar putea încasa suplimentar cel puțin două miliarde de lei anual, potrivit analizei efectuate de analistul economic, Veaceslav Ioniță.
Platformele internaționale care comercializează produse ieftine sunt luate cu asalt de moldoveni, iar numărul coletelor primite crește semnificativ în fiecare an, relevă datele oficiale.
În același timp, pentru a asigura un mediu comercial mai echitabil și a proteja consumatorii în contextul expansiunii acestei forme de comerț, R. Moldova va introduce un mecanism de taxare a bunurilor livrate de pe platformele internaționale de comerț online. Potrivit ministrului Finanțelor, Andrian Gavriliță, măsură ar putea fi aplicată din luna iulie.
„Nu este obiectivul de a face coletele neatractive, este vorba doar să aducem și coletele în același cadru de reglementare ca și orice alte importuri. Acolo unde este vorba de produse care noi le producem autohton și avem această concurență deja care o putem numi „dumping”, care de fapt face un producător local să nu mai poată să supraviețuiască, este un tip de măsură care trebuie discutat cu colegii de la Ministerul Economiei, și în care să vedem dacă există importuri care intră în țară cu costuri semnificative sub costul de producție la ceva ce producem noi. Este vorba de altă politică care trebuie aprobată și să protejăm producătorul autohton în cadrul regulilor internaționale de această natură”, a explicat ministrul Finanțelor.
„De cealaltă parte, de cele mai multe ori, probabil că va fi vorba de importuri de produse care noi nu le producem. Și atunci este vorba mai degrabă de concurență neloială față de cei care au investit, au construit un magazin sau tejghea, un butic, aduc anumite importuri - este această concurență dintre importurile directe și cineva care practică comerțul ca activitate. Cel puțin avem datoria să-i punem în condiții egale sub aspect de impozitare. Dacă noi știm că majoritatea produselor au o taxă vamală între 5 și 10%, mai degrabă să alegem una din ele și să aplicăm uniform, pentru că atunci când vor fi trimise pachete nu cred că putem conta că acea informație va reflecta întocmai informația sub aspect vamală, așa cum vrem noi să o citim la noi”, a adăugat Andrian Gavriliță.
Oficialul a precizat că autoritățile evaluează mai multe variante, inclusiv evitarea unei taxe fixe uniforme considerate nedrepte pentru consumatori. Andrian Gavriliță a subliniat că, în cazul aplicării stricte a legislației vamale, drepturile de import ar ajunge până la 25%, la care se poate adăuga o taxă fixă sau procentuală pentru ambalaj sau taxa de mediu altfel spus. Aceste costuri ar fi similare cu cele suportate în prezent de alte categorii de produse.
„Nu este exclus să ajungem și noi la un mecanism ca în alte țări, cu o cotă fixă. Eu nu cred că ar fi corect să pui o cotă de cinci euro și pentru un colet de cinci euro, și pentru unul de 150 de euro. Chiar nu cred că ar fi corect față de cei care cumpără mai ieftin sau mai puțin. Acum analizăm opțiunile. Noi avem deja o practică când se cumpără subscripții sau softuri online. Deja este practica în care marile corporații multinaționale sunt înregistrate în Republica Moldova, taxează aceleași servicii cu TVA, le transferă a bugetul de stat. Prin urmare, e unul din scenarii, astfel încât cetățeanul să nu fie deranjat în nicio formă. Dacă am fi să o facem totul ca la carte, să percepem exact aceleași drepturi de import pe care le percepem de la orice agent economic care practică această activitate, ar fi de circa 20-25% și eventual taxa fixă sau procentuală de ambalaj. Pentru că atunci când noi aducem aceste ambalaje, iar și noi când importăm prin vamă, fiecare importator este obligat să plătească și cheltuielile de mediu sau de ambalaj”, a precizat ministrul.
Datele oficiale relevă că platforma Temu reprezintă sursa principală a comenzilor online ale moldovenilor, iar aproximativ 80% din coletele transportate de Poșta Moldovei anul trecut provin de pe această platformă.
Și la nivelul Uniunii Europenei este accelerată tendința de impozitare a coletelor ieftine. Miniștrii de Finanțe din țările blocului comunitar au decis eliminarea pragului de 150 de euro cu doi ani mai devreme decât era planificat, iar taxele ar urma să fie aplicate deja din martie 2026.
Unele state deja au luat măsuri concrete, România taxează de la 1 ianuarie 2026 cu 5 euro fiecare colet cu valoare de sub 150 de euro provenit din afara comunității europene.
Potrivit autorităților europene, anul trecut în blocul comunitar au ajuns peste patru miliarde de colete neimpozabile, multe dintre ele conțineau produse neconforme cu standardele de siguranță, ceea ce a grăbit decizia de eliminare a scutirilor vamale.
CITIȚI ȘI:
